„Mafia imobiliară”, ținută pe jar: notarii și Cordunenii așteaptă decizia Înaltei Curți în dosarul de 2,8 milioane de euro

Dosarul „Mafia imobiliară”, în care au fost condamnați în primă instanță mai mulți notari, intermediari imobiliari și membri ai clanului Corduneanu, a fost amânat din nou de Înalta Curte de Casație și Justiție. Magistrații urmează să decidă pe 16 noiembrie 2026 dacă acceptă administrarea unor noi probe, iar judecarea cauzei va continua pe 20 noiembrie. Miza procesului este mare: condamnări de până la 11 ani și două luni de închisoare și un prejudiciu estimat la aproximativ 2,8 milioane de euro.

Unul dintre cele mai răsunătoare dosare de fraude imobiliare din Iași se află în continuare pe masa judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție. După condamnările pronunțate în luna iunie de Curtea de Apel Iași, inculpații încearcă să obțină modificarea hotărârii, iar instanța supremă trebuie să stabilească dacă în proces vor fi administrate probe suplimentare. „Instanța amână pronunțarea asupra cererilor de probatoriu formulate în cauză la data de 16 noiembrie 2026”, au consemnat magistrații Înaltei Curți.

Totodată, judecătorii au stabilit ca procesul să continue pe 20 noiembrie 2026. Deocamdată, nu a fost pronunțată o hotărâre definitivă cu privire la vinovăția inculpaților și pedepsele stabilite în primă instanță.

Decizia privind probele este importantă deoarece poate influența desfășurarea apelului. Dacă magistrații vor admite solicitările, în dosar ar putea fi administrate noi mijloace de probă. În caz contrar, judecata va continua pe baza materialului probator existent, fără probele suplimentare solicitate.

Notari și membri ai clanului Corduneanu, condamnați la ani grei de închisoare

Dosarul a ajuns la Înalta Curte după sentința pronunțată pe 11 iunie 2026 de Curtea de Apel Iași. Procesul fusese înregistrat în mai 2023, în urma unei anchete DIICOT care a vizat o presupusă rețea specializată în înșelăciuni cu terenuri și alte proprietăți imobiliare.

Cea mai mare pedeapsă a primit-o Sandu Cătălin Gheorghiță, considerat de procurori unul dintre principalii coordonatori ai grupării. Acesta a fost condamnat la 11 ani și două luni de închisoare, printre infracțiunile reținute aflându-se constituirea unui grup infracțional organizat, înșelăciunea și spălarea banilor.

O pedeapsă importantă a fost aplicată notarului public Costin Răzvan Ionuț, condamnat la opt ani și patru luni de închisoare. Acesta a fost judecat pentru implicarea în activitatea grupării și pentru întocmirea unor acte notariale care, potrivit anchetatorilor, au contribuit la realizarea tranzacțiilor frauduloase. Instanța a dispus și interzicerea exercitării profesiei de notar pentru o perioadă de cinci ani.

Alin Eugen Curcă a primit cinci ani și patru luni de închisoare, în timp ce Iulian Dănuț Ilincariu a fost condamnat la trei ani și zece luni. Florin Constantin Roată a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare.

În același dosar, Mihaela Monica Pușcașu a fost condamnată la trei ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei.

Un alt notar trimis în judecată, Bogdan Daniel Florea, a primit trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și fals intelectual. În cazul acestuia, instanța a dispus și interzicerea exercitării profesiei pentru trei ani.

Printre inculpații care au primit condamnări se numără și Adrian Corduneanu, cunoscut drept „Beleaua”. Acesta a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracțional organizat și spălare de bani, la care au fost adăugate 400 de zile rămase dintr-o condamnare anterioară.

Soția sa, Ramona Carmen Corduneanu, a primit cinci ani de închisoare pentru spălare de bani. În schimb, Carmen Mihalcea a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru aceeași infracțiune.

Toate aceste pedepse au fost contestate, iar hotărârea Curții de Apel Iași nu este definitivă.

Cum ar fi funcționat rețeaua care îi lăsa pe proprietari fără terenuri și bani

Ancheta procurorilor DIICOT a început de la mai multe tranzacții imobiliare suspecte, în urma cărora proprietarii unor terenuri ar fi fost prejudiciați cu sume importante.

Potrivit anchetatorilor, gruparea s-ar fi constituit în anul 2015 și ar fi reunit persoane cu pregătire juridică, intermediari imobiliari și persoane fără o calificare profesională specială.

Mecanismul descris de DIICOT era unul complex. Membrii grupării identificau proprietari de terenuri sau persoane care aveau dreptul să dobândească imobile, inclusiv prin moșteniri și retrocedări. Erau vizate în special proprietățile cu situații juridice complicate, pentru care formalitățile de transmitere a dreptului de proprietate nu fuseseră finalizate.

Ulterior, proprietarii erau contactați și convinși să semneze procuri notariale, prin care îi împuterniceau pe intermediari să efectueze tranzacții în numele lor.

În realitate, susțin procurorii, persoanele care obțineau aceste împuterniciri ar fi urmărit să încaseze banii rezultați din vânzări, fără să îi mai predea proprietarilor.

În unele situații, tranzacțiile ar fi fost efectuate cu depășirea limitelor împuternicirilor, iar în altele ar fi fost folosite procuri care nu mai produceau efecte juridice.

Anchetatorii au identificat inclusiv operațiuni prin care terenurile ar fi fost tranzacționate succesiv, folosindu-se diferite documente juridice pentru a crea aparența unor vânzări legale.

La momentul trimiterii în judecată, în mai 2023, DIICOT a indicat existența a 11 persoane constituite părți civile, dintre care două solicitau restituirea terenurilor, iar celelalte despăgubiri de aproximativ 2,2 milioane de euro. În prezentările ulterioare ale dosarului, valoarea prejudiciului estimat a fost indicată la aproximativ 2,8 milioane de euro.

Rolul notarilor în tranzacțiile imobiliare anchetate de DIICOT

Unul dintre cele mai importante aspecte ale dosarului îl reprezintă implicarea unor notari publici, persoane care aveau obligația profesională de a verifica legalitatea actelor autentificate.

În cazul unuia dintre notarii trimiși în judecată, procurorii au susținut că, în perioada 2015 – noiembrie 2021, acesta ar fi autentificat documente care permiteau desfășurarea operațiunilor considerate frauduloase.

Printre înscrisurile analizate de anchetatori s-au numărat procuri, contracte de mandat, antecontracte de vânzare-cumpărare, contracte de vânzare, acte de dare în plată, cesiuni de drepturi și documente întocmite în cadrul procedurilor succesorale.

Acuzațiile au vizat inclusiv autentificarea unor acte în afara sediului biroului notarial, nerespectarea limitelor împuternicirilor și efectuarea unor proceduri succesorale cu încălcarea obligațiilor legale.

Prin intermediul acestor documente, susțin procurorii, tranzacțiile ar fi căpătat aparența de legalitate, deși adevărații proprietari nu și-ar fi dat acordul pentru toate operațiunile sau nu ar fi primit banii cuveniți.

Ce rol ar fi avut soții Corduneanu în afacerile imobiliare

Ancheta DIICOT a vizat și implicarea lui Adrian Corduneanu și a soției sale, Ramona Carmen Corduneanu, în finanțarea și valorificarea operațiunilor imobiliare.

Potrivit procurorilor, în perioada august 2019 – aprilie 2021, cei doi ar fi acordat în mod repetat împrumuturi cu dobândă liderului grupării, fără să fie autorizați să desfășoare această activitate.

De asemenea, anchetatorii au susținut că o parte din banii obținuți prin presupusele fraude ar fi fost folosiți pentru cumpărarea unor terenuri și locuințe, unele fiind trecute pe numele unor rude sau persoane apropiate.

Prin acest mecanism, procurorii au considerat că s-ar fi urmărit ascunderea provenienței sumelor obținute din tranzacțiile ilegale. În cursul anchetei au fost instituite măsuri asigurătorii asupra a cinci imobile din județul Iași, asupra unor sume de bani și a unui autoturism, pentru a permite recuperarea eventualelor prejudicii.

Procesul a fost marcat și de intervenția prescripției răspunderii penale pentru anumite infracțiuni. În cazul mai multor inculpați, instanța a dispus încetarea procesului penal pentru unele acuzații, fără ca acest lucru să înlăture condamnările pronunțate pentru celelalte fapte.

Alexandru DAMIAN

Citește și:

Interlopul Corduneanu și soția sa, alături de notarul Costin, au fost condamnați în dosarul terenurilor. Judecătorii au dispus confiscarea și restituirea unor proprietăți

Fiul lui Costel Corduneanu și vărul său, trimiși în judecată după un scandal cu cuțitul în CUG

Interlopul Adrian Corduneanu și fiul său minor sunt de negăsit de două zile. Un individ a avut „curajul” să lovească geamul casei familiei Corduneanu

Funcția de șef al poliției ieșene este în joc: atacatorul cu cocktail Molotov din Nicolina este căutat pe camere. Pista unei „reglări de conturi” VIDEO