Șoferii și vatmanii CTP rup tăcerea în dosarul motorinei: „Cantitatea uriașă lipsea din garaj”

29 iulie 2026, 00:01 0

Șoferii și vatmanii CTP rup tăcerea în dosarul motorinei: „Cantitatea uriașă lipsea din garaj”

Șoferi ai Companiei de Transport Public Iași contestă versiunea potrivit căreia întreaga cantitate de motorină dispărută ar fi fost sustrasă de conducătorii auto și cer ca ancheta să verifice inclusiv ceea ce se întâmpla în garajul Tudor Vladimirescu.

Într-un mesaj asumat și transmis redacției, angajații lansează acuzații grave la adresa revizorilor tehnici și a persoanelor care controlau alimentările, evidențele și accesul la autobuze. Reacția apare în contextul în care 14 persoane sunt cercetate pentru furt calificat, iar prejudiciul estimat de procurori ajunge la aproximativ 1,7 milioane de lei.

Șoferii susțin însă că probele descoperite până acum nu justifică întreaga cantitate de aproximativ 200.000 de litri de motorină vehiculată public. „Nu șoferii au furat 200.000 de litri. Nici fizic nu aveau cum, nici probele nu arată asta, nici logica operațională nu o permite. Cantitatea uriașă lipsea din garaj, nu din capetele de linie”, spune unul dintre șoferii CTP.

Șoferii contestă dimensiunea furtului pus în sarcina lor

Angajații pornesc de la varianta potrivit căreia motorina ar fi fost sustrasă pe parcursul unui an și jumătate. Raportată la această perioadă, cantitatea de aproximativ 200.000 de litri înseamnă peste 360 de litri dispăruți în fiecare zi. „Oficial, 14 șoferi ar fi sustras motorină timp de un an și jumătate. Neoficial, matematica spune altceva: 360 de litri pe zi, în fiecare zi, fără pauză, fără concediu, fără boală”, susțin angajații.

Aceștia afirmă că situația probelor diferă de la un inculpat la altul și că cea mai mare parte a cantității dispărute nu ar fi fost găsită asupra persoanelor cercetate.„Din cei 14, zece nu au niciun act material, iar ceilalți patru au câteva canistre, câteva sute de litri – nimic care să justifice un flux industrial de motorină dispărută. Povestea nu se pupă nici cu fizica, nici cu logica, nici cu probele”, se mai precizează în mesaj.

Afirmația potrivit căreia zece inculpați nu ar avea niciun act material reținut în sarcina lor reprezintă poziția șoferilor. Dosarul penal nu este public, iar procurorii nu au prezentat individual probele strânse împotriva fiecărei persoane. De asemenea, nu toate cele 14 persoane sunt șoferi ai CTP Iași. Din informațiile obținute anterior de redacție, 12 erau angajați ai companiei, unul era fost salariat, iar o femeie nu lucra în cadrul societății de transport.

Perioade diferite și un prejudiciu care trebuie explicat

În spațiul public au apărut informații diferite privind perioada în care ar fi fost sustrasă motorina. Conducerea CTP a anunțat că a analizat consumurile din ultimul an și jumătate, iar în presă a fost vehiculată cantitatea de aproximativ 200.000 de litri.

În schimb, în referatul prin care procurorul a solicitat arestarea preventivă a celor 14 inculpați sunt menționate acte comise în perioada 19 mai–7 iunie 2026. Prejudiciul estimat în dosar este de aproximativ 1,7 milioane de lei.

Diferența trebuie clarificată: dacă prejudiciul a fost calculat numai pentru cele aproximativ 20 de zile menționate în referat sau dacă suma include întreaga perioadă analizată de CTP. Totodată, anchetatorii trebuie să stabilească modul în care a fost transformată diferența de consum într-o cantitate de motorină considerată sustrasă.

Pe 8 iunie 2026, polițiștii au efectuat 15 percheziții. La locuințele persoanelor cercetate au fost descoperiți și ridicați 138.198 de lei, 495 de litri de produs petrolier și alte mijloace de probă. Cele 14 persoane au fost reținute pentru 24 de ore, însă Judecătoria Iași a respins propunerea de arestare preventivă și a dispus controlul judiciar pentru 60 de zile. Toți inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Șoferii acuză: „După alimentare eram mutați pe alte autobuze”

Cea mai gravă parte a mesajului transmis redacției se referă la ceea ce s-ar fi întâmplat în interiorul garajului Tudor Vladimirescu. Șoferii susțin că, după alimentarea unui autobuz, cel care făcea plinul era mutat pe un alt vehicul și nu mai putea urmări ce se întâmpla ulterior cu motorina din rezervor. „După alimentare, șoferii erau mutați intenționat pe alte autobuze. Nu din motive operaționale, ci pentru ca sustragerea din garaj să nu fie observată de cel care a făcut plinul”, afirmă angajații.

Potrivit acestora, șoferii nu controlau activitatea din garaj și nu aveau acces permanent la pompele de alimentare, evidențe sau sistemele de supraveghere.
„Cine controla garajul? Nu șoferii. Ci revizorii tehnici, oamenii de la pompă și de la pază, cei care aveau acces la sistemul de alimentare, evidențe, camere și la «surplusul» care se scurgea în alte direcții”, sunt de părere unii angajați CTP.

EI mai susțin că persoanele care observau nereguli ar fi fost îndemnate să nu se implice. „Când reclamai situația, erai amenințat să taci: «Nu te băga, că nu e treaba ta». Asta nu e o rețea de șoferi. E o rețea de protecție internă”, acuză autorii mesajului.

Acuzații directe la adresa revizorilor tehnici

Șoferii susțin că revizorii tehnici aveau un rol esențial în organizarea activității din garaj, deoarece știau când erau alimentate autobuzele, ce conducător auto urma să preia fiecare vehicul și cine putea avea acces la rezervoare. „Revizorii tehnici decideau cine vede ce, ei știau când se face plinul, ei știau când se trage surplusul, ei își luau partea și ei au construit vile. Șoferii? Doar decorul perfect pentru o piesă de teatru administrativă”, se precizează în punctul de vedere transmis redacției. Ele trebuie verificate de anchetatori prin analizarea veniturilor, a patrimoniului, a programelor de lucru și a accesului fiecărei persoane la sistemul de alimentare.

De asemenea, foile de parcurs, graficele de circulație, documentele de alimentare și imaginile din garaj ar putea arăta cine a preluat fiecare vehicul și ce cantitate de motorină se afla în rezervor înainte și după schimbarea conducătorului auto.

Conducerea CTP susține că nu existau cauze tehnice

Conducerea companiei a prezentat până acum o versiune diferită. Directorul general Cristian Stoica a declarat presei că specialiștii au analizat toate cauzele care puteau explica diferențele de consum, dar „nu au fost identificate defecțiuni sau alte cauze tehnice care să justifice supraconsumul înregistrat”.

Stoica a precizat că primele suspiciuni au apărut în lunile martie-aprilie și că posibilele sustrageri s-ar fi produs la capetele de traseu din zona metropolitană, în perioade cu trafic și vizibilitate reduse. Șoferii contestă această concluzie și invocă starea tehnică a parcului auto. Ei vorbesc despre pierderi de ulei, injectoare defecte, motoare cu probleme, autobuze care au luat foc și peste 40 de vehicule retrase în garaj pentru reparații.

Mesajul îl menționează și pe directorul tehnic Maricel Ghercă, căruia îi atribuie o recunoaștere privind starea precară a parcului auto.

Sistemul de 89.442 de lei, ironizat de șoferi

După declanșarea anchetei, CTP Iași a încheiat cu Arobs Transilvania Software SA un contract de 89.442 de lei pentru monitorizarea consumului de combustibil. Echipamentele FMB140 sunt închiriate pentru o lună și permit transmiterea poziției vehiculelor și citirea unor informații din sistemul electronic al autobuzelor.

Șoferii consideră că măsura a venit prea târziu și o compară cu o acțiune de imagine. „E ca și cum ai descoperi că îți intră apă în casă și închiriezi un selfie-stick ca să filmezi cum curge. Nu e măsură de control. E măsură de PR”, afirmă aceștia.

O parte dintre angajații aflați sub control judiciar s-au întors între timp la serviciu. Măsura dispusă de instanță nu le-a interzis să lucreze, iar CTP s-ar confrunta cu un deficit de conducători auto.

Contractul Rompetrol, semnat înaintea perchezițiilor

În același mesaj este criticat și contractul încheiat de CTP Iași cu Rompetrol Downstream pentru furnizarea motorinei. Documentul nr. 193 a fost semnat pe 2 iunie 2026, cu șase zile înaintea perchezițiilor și înainte ca scandalul să devină public.

Contractul prevede un preț de 8.848 de lei pentru o tonă de motorină, cu acciză și fără TVA, și o cantitate maximă de 4.500 de tone. Valoarea maximă ajunge astfel la 39,816 milioane de lei, fără TVA. Cantitatea urmează să fie livrată în tranșe, în funcție de necesitățile companiei.

Procedura s-a desfășurat prin Bursa Română de Mărfuri, în baza articolului 117 alineatul 1 litera g din Legea nr. 99/2016. Este vorba despre o negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială, permisă pentru produsele cotate și cumpărate pe o piață reglementată de mărfuri.

Semnarea contractului înaintea perchezițiilor contrazice ideea că achiziția ar fi fost făcută după izbucnirea publică a scandalului. Totuși, conducerea CTP a afirmat că primele suspiciuni privind consumul au apărut încă din martie-aprilie, astfel că problemele erau deja cunoscute în interiorul companiei la momentul încheierii contractului.

Ancheta trebuie să verifice întregul circuit al motorinei

Mesajul șoferilor nu închide dosarul și nu anulează probele strânse împotriva inculpaților. El deschide însă o nouă direcție care trebuie verificată: ce se întâmpla cu motorina după alimentarea autobuzelor și cine controla efectiv garajul Tudor Vladimirescu.

Anchetatorii trebuie să stabilească dacă motorina a fost sustrasă exclusiv la capetele de linie sau dacă au existat dispariții și din garaj, cine semna alimentările, cine verifica rezervoarele, de ce șoferii erau mutați de pe un autobuz pe altul și ce responsabilități aveau revizorii tehnici, personalul de la pompă și agenții de pază. „Șoferii sunt doar decorul perfect pentru o piesă de teatru administrativă. Iar publicul – adică ieșenii – plătește biletul prin prețul motorinei, prin subvenții și prin autobuzele defecte”, concluzionează angajații CTP Iași.

Anton Farcaș