După patru ani de birocrație, podul de la Cozmești a primit autorizația de construire. Critici privind infrastructura Moldovei

Ministerul Transporturilor a emis autorizația de construire pentru noul pod de la Cozmești, pe DN24, peste râul Siret, la mai bine de patru ani de la semnarea contractului pentru proiectare și execuție. Proiectul este considerat important pentru legătura rutieră dintre sudul Moldovei și restul regiunii, însă specialiștii atrag atenția că investiția nu rezolvă problemele majore de infrastructură din zonă.

Noul pod va avea o lungime de 501 metri și o lățime de 12,6 metri, cu o parte carosabilă formată din două benzi de circulație, câte una pe fiecare sens, de 3,5 metri fiecare. Construcția include și un pasaj rutier peste magistrala feroviară Mărășești–Tecuci–Iași. Potrivit autorizației emise recent, durata de execuție este estimată la 24 de luni de la începerea efectivă a lucrărilor.

Deși proiectul este unul de amploare, având în vedere dimensiunea podului și complexitatea lucrărilor, au apărut deja critici privind capacitatea infrastructurii de a răspunde nevoilor reale ale regiunii Moldova. Fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Adrian Covăsnianu, atrăge atenția că Moldova riscă să funcționeze „mai degrabă ca un culoar de evacuare decât ca un nod strategic conectat”.

Acesta susține că un pod cu o singură structură rutieră și doar două benzi de circulație, pe un drum național strategic precum DN24, nu poate schimba fundamental vulnerabilitățile infrastructurale ale Moldovei.

„E un pas necesar. E un pas bun. Dar nu e suficient”, arăta Covăsnianu în analiza sa.

Criticile vizează și ritmul extrem de lent în care se derulează marile proiecte de infrastructură din regiune. Un alt exemplu invocat este drumul expres Tișița–Bârlad–Albița, pentru care contractul aferent studiului de fezabilitate a fost demarat încă din anul 2020, fără ca documentația să fie finalizată nici după mai bine de șase ani.

În acest context, specialiștii din domeniu avertizează că problema Moldovei nu ține doar de numărul proiectelor începute, ci mai ales de lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a infrastructurii rutiere și logistice.

„Întrebarea reală nu e când construim mai mult, ci când începem să construim strategic — astfel încât regiunea Moldovei să devină stabilă geopolitic, să-și elimine vulnerabilitatea infrastructurală și să joace un rol activ din perspectivă economică și logistică”, se mai arată în analiza publicată de Adrian Covăsnianu.

Anton Farcaș