Licitația de 90 de milioane pentru linia de tramvai de pe str. Sfântul Lazăr: ”Este util pentru transportul public, dar pierde o șansă pentru biciclete”
Primăria Iași a lansat licitația pentru unul dintre cele mai mari proiecte de reorganizare a circulației din zona centrală a orașului, o investiție care ar putea schimba substanțial modul în care se circulă în jurul Palatului Culturii și pe axa Podu Roș – Anastasie Panu. Proiectul prevede introducerea liniei de tramvai pe strada Sfântul Lazăr, adică a unui sistem de circulație în formă de inel în jurul palatului, mutarea liniilor de tramvai spre marginea carosabilului și amenajarea unor benzi dedicate transportului public.
Investiția este estimată la aproximativ 95 de milioane de lei fără TVA și ar urma să fie finanțată din fonduri europene, prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027. Planul municipalității presupune reorganizarea traficului pe traseul Anastasie Panu – strada Palat – Podu Roș – Sfântul Lazăr – Anastasie Panu, unde circulația va funcționa în sensuri unice. În același timp, infrastructura de tramvai va fi reconfigurată astfel încât transportul public să devină mai eficient.
Proiectul prevede reabilitarea a aproximativ 1,7 kilometri de cale de tramvai pe traseul Anastasie Panu – Palatul Culturii – Podu Roș și construirea a încă aproximativ 1,1 kilometri de linie nouă pe relația Podu Roș – Sfântul Lazăr – Anastasie Panu. De asemenea, în această zonă vor fi amenajate benzi dedicate transportului public, cu o lățime de aproximativ 3,5 metri, pentru tramvaie și autobuze.
O analiză publicată de fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Adrian Covăsnianu, arată că proiectul este aliniat cu documentele strategice de planificare a mobilității urbane din Iași, în special cu MasterPlanul Metropolitan de Transport. „Principiul circulației inelare este susținut și promovat în cadrul MasterPlanului Metropolitan de Transport Iași, ceea ce face ca proiectul să fie aliniat cu acest instrument de planificare”, a explicat Covăsnianu într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook.
Acesta consideră că una dintre principalele consecințe pozitive ale proiectului ar putea fi creșterea eficienței transportului public. O infrastructură dedicată tramvaielor și autobuzelor ar reduce timpii de deplasare și ar putea face transportul public mai atractiv pentru locuitorii orașului. În plus, investiția ar urma să reabiliteze una dintre cele mai importante axe de transport din municipiu, cea dintre Podu Roș, Palatul Culturii și Anastasie Panu.
Proiectul include și transformarea unei porțiuni a străzii Palatului, din fața Palatului Culturii, într-o zonă pietonală. Prin mutarea căilor de rulare ale vehiculelor, autoritățile speră să reducă presiunea traficului auto asupra uneia dintre cele mai vizitate zone turistice ale orașului și să îmbunătățească mobilitatea pietonală.
Analiza lui Covăsnianu atrage însă atenția că proiectul are și unele puncte slabe. Cea mai importantă problemă semnalată este lipsa pistelor pentru biciclete în zona centrală, într-un moment în care tot mai multe orașe europene încearcă să încurajeze transportul alternativ. „Un punct negativ important al acestui proiect este absența pistelor pentru biciclete în acest areal al zonei centrale. Într-un oraș cu o societate civilă dornică de infrastructură velo, aceasta este o oportunitate pierdută de a încuraja utilizarea bicicletelor ca mod de transport sustenabil și eficient”, a precizat Covăsnianu.
O altă problemă semnalată de acesta este mutarea trecerii de pietoni de pe strada Sfântul Lazăr, în zona BCR, o decizie care ar putea crește timpul de deplasare pentru pietoni și ar putea afecta accesul direct către zona centrală a orașului.
De asemenea, proiectul a fost criticat pentru faptul că adaugă foarte puține spații verzi. Potrivit datelor din documentația tehnică, suprafața acestora ar urma să crească cu doar 7,9 metri pătrați, adică aproximativ 0,33% față de situația existentă. „Acesta este un plus marginal pentru un oraș care are nevoie urgentă de mai multe zone verzi pentru a îmbunătăți calitatea vieții”, a arătat Covăsnianu.
În analiza sa, fostul secretar de stat în Transporturi critică și ideea construirii unor pasaje subterane sau supraterane în zona Podu Roș, considerate de mulți specialiști o soluție costisitoare și depășită din perspectiva mobilității urbane moderne. Potrivit acestuia, astfel de investiții sunt energofage, nu beneficiază de finanțare europeană și sunt privite cu rezerve de mediul academic și de societatea civilă.
În același timp, studiul de trafic realizat pentru proiect arată că tramvaiul ar putea juca un rol central în mobilitatea urbană a Iașului. Conform estimărilor citate de Covăsnianu, sistemul ar putea transporta până la aproximativ 38.000 de călători pe zi pe relația Intersecția 5 Drumuri – Tătărași Nord și circa 12.000 de călători pe zi pe relația Podu Roș – Țesătură. „Aceste date evidențiază rolul tramvaiului ca principal mod de transport echilibrat, capabil să transporte volume mari de persoane”, a explicat acesta.
În concluzie, chiar dacă proiectul are unele sincope, în special în ceea ce privește infrastructura pentru transport alternativ, Covăsnianu consideră că investiția reprezintă totuși un pas important pentru modernizarea mobilității urbane din Iași. „Este important demersul autorităților locale de a promova transportul public și de a accesa fonduri europene pentru dezvoltarea transportului pe șine în zona centrală a Iașului”, a concluzionat fostul secretar de stat.
El a amintit că MasterPlanul Metropolitan de Transport este realizat în cadrul acordului de parteneriat dintre Banca Mondială și Primăria Municipiului Iași, semnat în octombrie 2024, în cadrul programului „Iași Livable City”, care oferă asistență tehnică pentru dezvoltarea sustenabilă a municipiului și a zonei metropolitane. (Doru Mihuleac)
Comentarii
Ultima oră
Te-ar interesa și
Articole recente
Ai un pont pentru noi?
Trimite-ne informația rapid și confidențial. O verificăm și revenim.
Scrie-ne pe WhatsApp
