EXCLUSIV | Trei blocuri între casele din Tătărași, contestate de 84 de vecini: denunț penal pentru terenul cumpărat de IASICON

Proiectul a trei blocuri de pe strada Gălățeanu nr. 1 din Tătărași ajunge vineri, 28 august 2026, la votul Consiliului Local Iași. Cu numai trei zile înaintea ședinței, disputa urbanistică a căpătat însă și o componentă penală. O locatară din zonă a depus un denunț la Serviciul Județean Anticorupție Iași, susținând că terenul de 3.153 de metri pătrați cumpărat de IASICON ar fi fost scos ilegal din patrimoniul statului și al orașului. Proiectul are zeci de contestatari, printre care s-ar număra atât dezvoltatorul imobiliar Bogdan Cihodaru, ai cărui părinți au o casă în apropiere, cât și omul de afaceri Mircea Manolache.

Crenguța-Georgeta Baltag, reprezentată de avocata Daniela Manea, cere cercetări pentru presupuse fapte de abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals. Acuzațiile îi vizează pe funcționarii care au participat la reconstituirea dreptului de proprietate în 1992, dar și persoanele implicate ulterior în intabularea și valorificarea terenului.

Denunțul a fost înregistrat pe 25 august la Serviciul Județean Anticorupție. În aceeași zi, la Primăria Iași a fost depusă o sesizare prin care se solicită retragerea punctului 40 de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local.

„Vă solicităm imperativ scoaterea acestui proiect de pe ordinea de zi și blocarea oricărei proceduri de aprobare”, se arată în documentul transmis municipalității.

Sesizarea penală nu înseamnă că acuzațiile au fost confirmate, că titlul de proprietate a fost anulat sau că vreo persoană are calitatea de suspect. Documentele depuse cer începerea verificărilor și administrarea unor probe.

Cum susține reclamanta că terenul ar fi ajuns ilegal la un singur moștenitor

Acuzația pornește de la mai multe acte găsite la Arhivele Naționale: o sentință civilă din 1931, două certificate de moștenitor din 1984, un certificat fiscal și un contract de donație din 1985, precum și testamentul întocmit în 1990 de Guță Zoie-Pulcheria.

Potrivit denunțului, în anul 1985, jumătate din construcția aflată pe teren era deținută de Gruiescu Eufrosina-Antoaneta și Păunescu Zoe-Constanța. Cele două i-au donat cota lor lui Guță Zoie-Pulcheria.

În contractul de donație ar fi fost menționat expres că jumătatea aferentă din teren, raportată la o suprafață totală de 3.022 de metri pătrați, trecea în proprietatea statului, conform legislației aflate atunci în vigoare. Guță Zoie-Pulcheria urma să primească doar dreptul de folosință asupra terenului necesar locuinței.

Pentru cealaltă jumătate, reclamanta invocă situația familiei Bălăceanu. Documentele din 1985 îi indicau drept coproprietari pe Bălăceanu Alexandru, Orășanu Constanța, Bălăceanu Aristide, Bălăceanu Marieta și Bălăceanu Gheorghe.

Denunțul susține că, după aceștia, nu a mai fost încheiat niciun act valabil de transmitere a proprietății, iar potențialii succesori nu ar fi acceptat moștenirea și nu ar fi solicitat reconstituirea dreptului în termenul stabilit de Legea fondului funciar. Din acest motiv, reclamanta consideră că și această jumătate ar fi devenit moștenire vacantă și ar fi revenit statului sau municipalității.

Guță Zoie-Pulcheria a murit pe 3 ianuarie 1991, după ce îl desemnase prin testament pe Gabriel Popovici drept moștenitor. Autoarea denunțului susține că Popovici ar fi putut moșteni numai drepturile pe care Guță le deținea efectiv, nu și partea celorlalți coproprietari.

Cu toate acestea, pe 17 noiembrie 1992, Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Iași a emis actul nr. 181825, prin care lui Gabriel Popovici i-ar fi fost reconstituit dreptul asupra întregului teren, în cotă de 100%.

„I-au reconstituit nelegal lui Popovici Gabriel dreptul de proprietate în cotă exclusivă de 1/1 asupra întregului imobil de 3.153 mp, în loc de maximum 1/2”, se susține în denunț.

Între actele istorice și situația cadastrală actuală există și o diferență de suprafață. Documentele din 1985 menționează 3.022 de metri pătrați, în timp ce proprietatea înscrisă acum în Cartea Funciară are 3.153 de metri pătrați, cu 131 de metri pătrați mai mult.

Denunțul nu explică ce a stabilit instanța în 2014

Există însă și documente ulterioare pe care acuzația trebuie să le clarifice. Contractele notariale prin care terenul a fost vândut arată că dreptul lui Gabriel Popovici a fost analizat și rectificat în baza Sentinței civile nr. 4903 din 3 aprilie 2014, rămasă definitivă.

Actele mai menționează o hotărâre a Comisiei Județene de Fond Funciar din 2015 și procesul-verbal de punere în posesie întocmit în 2017. Ulterior au fost făcute dezmembrarea și înscrierea terenului în Cartea Funciară.

Denunțul prezentat nu explică ce a stabilit instanța în 2014, dacă vechile acte succesorale au fost analizate atunci și nici care a fost motivul exact al rectificării dispuse ulterior de Comisia Județeană.

Până la anularea sa de către o instanță, titlul de proprietate produce efecte juridice. De asemenea, Consiliul Local nu stabilește prin aprobarea unui PUZ cine este proprietarul terenului. Consilierii votează regulile după care se poate construi, iar eventuala anulare a titlului poate fi hotărâtă numai în cadrul unei proceduri judiciare.

De la Popovici, la firma lui Bondar și apoi la IASICON

Gabriel Popovici a vândut terenul în iulie 2020 societății ESB Investment, reprezentată de fostul handbalist Marius-Lucian Bondar. Prețul tranzacției a fost de 710.000 de euro.

Bondar, fost jucător la HCM Piatra Neamț, Politehnica Iași și Știința Bacău, a intrat ulterior în imobiliare. Prin ESB Investment a fost implicat și în dezvoltarea ansamblului Hlincea Hills din zona Vișan-Bârnova.

ESB a inițiat în 2021 Planul Urbanistic Zonal pentru construirea celor trei blocuri din Tătărași. Prin urmare, documentația nu a fost începută de IASICON, așa cum este menționat în sesizarea adresată Primăriei.

În mai 2025, ESB a vândut terenul către IASICON pentru 900.000 de euro. Tranzacția a fost folosită și pentru stingerea unor obligații financiare ale vânzătorului. Din preț, 170.000 de euro au fost plătiți direct lui Gabriel Popovici, pentru achitarea restului rămas din vânzarea din 2020 și radierea ipotecii. Aproximativ 70.400 de euro au fost compensați cu o datorie pe care ESB o avea față de IASICON, iar echivalentul a peste 16.000 de euro a fost achitat către ANAF. Restul banilor a revenit societății ESB.

Cele două firme aveau deja o relație comercială, în baza unui contract de lucrări încheiat în 2021, și figurau cu sediile la aceeași adresă generală de pe bulevardul Tudor Vladimirescu nr. 45A, dar în corpuri diferite.

În decembrie 2025, ESB a cedat gratuit IASICON toate avizele, studiile și documentațiile obținute pentru PUZ. Gratuitatea s-a referit numai la documentele urbanistice, nu și la terenul cumpărat cu 900.000 de euro.

IASICON este condusă de Titel Sinescu și este una dintre firmele vechi de construcții din Iași. În 2025, compania a raportat o cifră de afaceri de aproape 104 milioane de lei, un profit net de aproximativ patru milioane de lei și 182 de angajați.

Proiectul a fost redus, dar cei 84 de vecini nu au renunțat

Cele trei blocuri sunt propuse într-o zonă cu numeroase case și străzi secundare. Vecinii au reclamat traficul suplimentar, accesul dificil, numărul locurilor de parcare, apropierea de proprietățile existente și impactul clădirilor asupra cartierului.

După două dezbateri publice, beneficiarul a redus înălțimea maximă de la 17 la 15 metri. Varianta inițială prevedea trei etaje și un nivel tehnic, iar proiectul modificat are două etaje și un al treilea retras. A fost redusă și suprafața totală care poate fi construită pe teren.

„Aceste modificări au fost făcute în detrimentul eficienței financiare a beneficiarului, punând mai mult accent pe calitatea locuințelor și încercând să păstreze un echilibru față de clădirile învecinate”, au susținut reprezentanții proiectului în răspunsul transmis după dezbaterea publică.

Modificările nu i-au convins pe cei 84 de vecini care și-au exprimat în scris dezacordul.

Prin denunțul penal, reclamanta solicită ridicarea documentelor de la Primăria Iași, Comisia Județeană de Fond Funciar, OCPI și biroul notarial. Ea mai cere instituirea unui sechestru, înscrierea litigiului în Cartea Funciară și informarea Consiliului Local. Niciuna dintre aceste măsuri nu rezultă că ar fi fost dispusă până acum.

Vineri, consilierii locali vor avea în față un proiect urbanistic contestat de 84 de locuitori, preluat de unul dintre cei mai mari constructori din Iași și însoțit acum de o acuzație care pune sub semnul întrebării chiar originea proprietății. Primăria este chemată să decidă dacă menține PUZ-ul pe ordinea de zi, în timp ce verificarea legalității titlului din 1992 abia a fost solicitată autorităților.

Vlad Mirea

Citește și:

Verdict în dosarul „Flux”: Chirica și Harabagiu, achitați. O funcționară, condamnată la închisoare cu executare, iar dezvoltatorul scapă cu suspendare

Detalii din ancheta morții muncitorului căzut pe șantierul Blu by Himson din Cicoarei | Constructorul a fost amendat pentru neglijență