O turbină blocată la Prut și o întrebare incomodă: este Moldova apărată militar sau abandonată?

O știre aparent tehnică, venită din Republica Moldova, a reușit să spună mai mult despre infrastructura și securitatea regiunii decât zeci de rapoarte oficiale. Activistul ieșean Adrian Covăsnianu atrage atenția, într-o analiză publică, asupra unui caz care pare absurd: o turbină pe gaz de peste 100 de tone, donată de Norvegia, nu poate ajunge în Republica Moldova pentru că podurile peste Prut nu pot susține greutatea transportului.

„Moldova s-a pomenit într-o situație paradoxală, în care nu poate primi un echipament vital donat gratuit, din cauza podurilor prea slabe peste Prut”, arată Covăsnianu, citând informații apărute în presa de peste Prut. Dar dincolo de această situație punctuală, problema este mult mai profundă. Nu vorbim doar despre un transport agabaritic blocat, ci despre o realitate care scoate la iveală vulnerabilități majore ale regiunii Moldovei – inclusiv din perspectivă strategică și militară.

De la 27 de poduri la 9: un regres ignorat

Datele invocate de Covăsnianu sunt greu de ignorat. În perioada interbelică, pe cei 681 de kilometri ai Prutului existau 27 de poduri, ceea ce însemna o densitate de aproximativ un pod la fiecare 31 de kilometri. Astăzi, după distrugerile sistematice din 1944 și lipsa reconstrucției, au rămas doar 9 poduri – adică unul la aproximativ 85 de kilometri. Mai grav este faptul că niciunul dintre aceste poduri nu este adaptat pentru transporturi grele, de tip militar sau industrial.

Această realitate nu este o simplă statistică istorică. Este, de fapt, o radiografie a unei regiuni care, la peste trei decenii de la căderea comunismului, a rămas în continuare izolată infrastructural.

Dimensiunea pe care statul evită să o discute

În opinia activistului, problema nu este doar economică, ci una de securitate națională.

„Infrastructura de transport are o funcție duală: civilă, dar și militară”, avertiza Covăsnianu încă din 2025, într-o analiză publicată în presa locală. Întrebarea pe care o reia acum este directă: cât de pregătită este Moldova, ca parte a flancului estic al NATO și graniță estică a Uniunii Europene?

Comparativ cu statele baltice, unde infrastructura este gândită explicit și pentru mobilitate militară, estul României pare rămas în urmă. După aproape două decenii în Uniunea Europeană, regiunea Moldovei are doar câteva zeci de kilometri de autostradă și niciun pod capabil să susțină transporturi strategice.

În același timp, investițiile majore se concentrează în sudul țării – în jurul axei Focșani–Nămoloasa–Galați – unde se conturează tot mai clar un coridor logistic cu rol strategic.

Coridor de apărare sau rută de evacuare?

Aceasta este, de fapt, întrebarea centrală ridicată de Covăsnianu și care ar trebui să preocupe nu doar activiștii, ci și decidenții politici.

Dacă autostrada A7 va fi finalizată, iar Moldova rămâne fără infrastructură defensivă proprie, există riscul ca această regiune să devină mai degrabă un coridor de evacuare decât unul de apărare.

Formularea este dură, dar reflectă o temere reală: aceea că Moldova este tratată ca o zonă tampon, nu ca o regiune strategică care trebuie protejată și dezvoltată.

Podul de la Ungheni – o speranță insuficientă

Există totuși și semnale pozitive. Podul de la Ungheni, aflat în construcție din 2025 și parte a autostrăzii A8, este primul proiect major de acest tip din ultimele decenii și ar putea permite, teoretic, transporturi grele.

Însă, după cum subliniază Covăsnianu, un singur pod nu rezolvă problema. Alte patru poduri sunt doar în faza de studiu de fezabilitate, iar proiecte esențiale precum podul de la Cozmești sau drumul expres Tișița–Albița sunt blocate de ani de zile.

„Un studiu de fezabilitate nu este un pod”, punctează activistul. Ce cere societatea civilă

Asociația „Moldova Vrea Autostradă” a transmis solicitări clare către autorități: declararea regiunii Moldovei ca zonă de interes strategic național, includerea autostrăzii A8 în Strategia Națională de Apărare, consolidarea prezenței NATO în nord-est și alocarea de fonduri reale pentru execuție, nu doar pentru studii.

Mesajul este unul fără echivoc: fără investiții concrete, Moldova rămâne descoperită.

O oglindă incomodă pentru decidenți

Cazul turbinei blocate la Prut nu este, în esență, despre energie. Este despre incapacitatea unei regiuni întregi de a funcționa la standarde moderne. „O turbină blocată la Prut nu este o știre despre energie. Este o oglindă a interesului real, strategic din partea Guvernului României pentru regiunea moldavă”, concluzionează Adrian Covăsnianu.

Citește și:

A8 nu are un calendar credibil pentru 2030. „Zona montană împinge termenul dincolo de limită”

Astăzi, ziua cea mare pentru locuitorii din Vișan. Campusul FreeYa Mind, uriașul proiect imobiliar din Bucium, are toate șansele să fie votat

Autostrada A7 prinde contur în județul Iași. Primele lucrări Mircești – Pașcani FOTO