Semnal de alarmă pentru Moldova: „Fiecare lună de instabilitate politică întârzie autostrăzile și căile ferate”
Un semnal de alarmă privind viitorul infrastructurii din Moldova vine din partea societății civile ieșene. Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și unul dintre cei mai vocali susținători ai proiectelor de autostrăzi din regiune avertizează că actualul context politic riscă să afecteze grav investițiile aflate în derulare.
Într-o postare publică, acesta face un apel la „calm și responsabilitate instituțională”, explicând că România se află într-un moment extrem de sensibil, în care trebuie să gestioneze simultan două obligații majore: reducerea deficitului bugetar și atragerea fondurilor europene prin programe precum Programul Transport 2021–2027, CEF-T, Planul Național de Redresare și Reziliență, mecanismul SAFE sau oportunitatea EastInvest. „România se află simultan în fața a două angajamente majore, greu de conciliat în condiții de instabilitate”, subliniază Covăsnianu, atrăgând atenția că orice întârziere politică are efect direct asupra investițiilor.
Expertul descrie situația Moldovei în termeni fără echivoc, arătând că regiunea depinde aproape în totalitate de finanțările europene pentru a recupera decalajele istorice: „Avem prea puțini kilometri de autostradă construiți în ultimii 19 ani. Avem ZERO kilometri de cale ferată modernizată în zona Moldovei. Ce avem și ce putem construi în orizontul 2026–2030 vine aproape exclusiv din finanțare europeană”. În acest context, proiectele majore devin vulnerabile în lipsa unei stabilități administrative și politice.
Un exemplu concret este Autostrada A8, în special sectorul Moțca–Iași–Ungheni, unde patru loturi finanțate prin mecanismul SAFE sunt în proceduri de licitație, unele deja întârziate de contestații. Covăsnianu avertizează că aceste proiecte „au nevoie de continuitate instituțională pentru a fi deblocate și să poată demara contractele din vara 2026 și să fie finalizate până în 2030”, în timp ce sectorul montan, între Târgu Mureș și Moțca, depinde de alocări financiare multianuale pentru a respecta un termen estimat între 2030 și 2032.
Problemele nu se limitează la infrastructura rutieră. Potrivit expertului, proiectele feroviare sunt și ele în întârziere, licitațiile pentru modernizarea liniilor Focșani–Roman, Pașcani–Dărmănești și Roman–Iași–frontieră nefiind încă lansate, iar documentațiile pentru electrificări precum Iași–Tecuci sau Bacău–Piatra Neamț așteptând decizii și finanțare. Toate acestea sunt proiecte eligibile pe fonduri europene, dar care nu pot avansa fără asumare guvernamentală.
Un alt punct critic semnalat de Covăsnianu vizează funcționarea companiilor de infrastructură, în condițiile în care „CNAIR, CNIR și CFR SA funcționează fără bugete aprobate de peste 4 luni de zile. Fără bugete, nu există angajamente legale, plățile sunt temporizate, investițiile de la bugetul de stat nu pot demara, ritmul de execuție este sub parametrii”. În paralel, relația cu Comisia Europeană impune respectarea unor termene clare, iar orice întârziere poate duce la blocarea finanțărilor.
„Angajamentele față de Comisia Europeană nu sunt declarații de intenție – sunt ținte cu termene, jaloane și condiții de plată. Fiecare lună pierdută în negocieri de coaliție este o lună în care aceste jaloane nu avansează”, avertizează Covăsnianu, care încheie cu un mesaj direct către autorități: „indiferent de reașezările politice care vor urma, instituțiile statului trebuie să rămână funcționale și să-și onoreze angajamentele asumate față de partenerii europeni. Moldova nu-și permite să fie din nou ultima pe lista priorităților”.
Avertismentul vine într-un moment în care marile proiecte de infrastructură ale Moldovei sunt mai aproape ca oricând de finanțare, dar și mai vulnerabile la blocaje politice și administrative. (Anton Farcaș)
Comentarii
Ultima oră
Te-ar interesa și
Articole recente
Ai un pont pentru noi?
Trimite-ne informația rapid și confidențial. O verificăm și revenim.
Scrie-ne pe WhatsApp
