Iașul, un punct-cheie ignorat la summitul B9 de la București. Fără A8 și fără planuri reale pentru infrastructură

Iașul și întreaga regiune a Moldovei au lipsit din marile proiecte concrete discutate la Summitul Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice, desfășurat miercuri la Palatul Cotroceni. Semnalul de alarmă este tras de Adrian Covăsnianu, care susține că reuniunea s-a concentrat pe teme generale de securitate, fără angajamente clare pentru infrastructura strategică din estul României. La summitul cu tema „Delivering More for Transatlantic Security” au participat secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucraina, Volodimir Zelenski, precum și lideri și miniștri ai apărării din statele de pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.

Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și membru fondator al Moldova Vrea Autostradă, spune că se aștepta ca România, în calitate de țară gazdă, să vină la masa negocierilor cu un plan concret pentru cel mai vulnerabil segment al flancului estic NATO și al Uniunii Europene: regiunea Moldovei, de ambele părți ale Prutului. „România anului 2026, în calitate de țară gazdă, ar fi trebuit să vină la masa negocierilor nu doar cu o agendă de securitate generică, ci cu un plan concret pentru cel mai vulnerabil segment al flancului estic NATO și UE: Regiunea Moldova, de ambele părți ale Prutului”, a transmis Covăsnianu.

„Izolarea relativă a Iașului și Galațiului este o problemă de securitate”

Acesta amintește că, în 2021, în perioada în care a fost secretar de stat, a coordonat dosarele aferente Inițiativa Celor Trei Mări și cunoaște angajamentele asumate de Polonia în domeniul infrastructurii de transport. Potrivit specialistului, infrastructura deficitară din estul României reprezintă o vulnerabilitate strategică, nu doar o problemă de conectivitate economică.
„Întârzierea construirii Autostrada Unirii A8, absența unei căi ferate moderne pe relația Marea Baltică – Marea Neagră, prin Valea Siretului și Valea Bârladului, precum și izolarea relativă a Iașului și Galați ca noduri strategice sunt chestiuni de securitate civilă și militară, nu doar de planificare regională”, a subliniat Adrian Covăsnianu. În opinia sa, autoritățile române ar fi trebuit să propună declararea regiunii Moldovei drept zonă de interes strategic național, ceea ce ar fi permis o planificare mai clară și o alocare prioritară de resurse.
Totodată, Covăsnianu consideră că Autostrada Unirii A8 ar fi trebuit inclusă explicit ca prioritate strategică în viitorul buget european 2028–2034, atât pentru rolul său economic, cât și pentru importanța militară.

Iașul, nod strategic pe axa Marea Baltică – Marea Neagră

Un alt proiect considerat esențial este modernizarea infrastructurii feroviare, astfel încât Iași să devină un nod strategic de legătură est–vest, iar Galațiul să capete un rol central în transportul de mărfuri și logistică. Fostul secretar de stat atrage atenția și asupra lipsei unor discuții concrete privind consolidarea prezenței militare în nord-estul României, în contextul în care flancul estic al NATO are o importanță tot mai mare. În contrast, discursurile oficiale au vizat în principal creșterea cheltuielilor de apărare, cooperarea internațională și sprijinul pentru Ucraina, fără a coborî la nivelul unor proiecte concrete pentru Moldova.
„Toate sunt necesare. Dar un summit B9 găzduit la București, în 2026, fără un angajament asumat și concret pentru infrastructura civilă și militară a regiunii moldave este un summit care privește flancul estic de la distanță — în timp ce flancul estic se uită spre vest și nu vede… infrastructura. Oare când vom pune harta infrastructurii pe masa negocierilor de securitate?”, a concluzionat Adrian Covăsnianu.

Andra Popescu