După furtul de motorină de 1,7 milioane lei de la CTP Iași, șoferii și vatmanii acuză lipsa controlului intern


Scandalul motorinei furate de la CTP Iași nu se oprește la dosarul penal în care mai mulți șoferi sunt cercetați pentru furt de combustibil. În interiorul companiei, o parte dintre șoferi și vatmani ridică acum o problemă mai largă: cum a fost posibil ca prejudiciul să ajungă la aproximativ 1,7 milioane de lei, iar reacția companiei să fie un contract de monitorizare închiriat pentru o singură lună?
Potrivit informațiilor existente, CTP Iași a încheiat un contract de 89.442 de lei pentru monitorizarea consumului de combustibil, cu dispozitive închiriate. Sistemul presupune montarea unor echipamente FMB140, citire CAN și GPS, pentru verificarea traseelor și a consumului de motorină. Contractul este valabil o lună, cu posibilitate de prelungire, „dacă e cazul”.
Pentru o parte dintre angajați, măsura este tardivă și insuficientă. Aceștia susțin că problema reală nu este doar lipsa unor aparate noi, ci lipsa unui control intern real, aplicat constant, înainte ca prejudiciul să ajungă la o valoare uriașă.
„Avem un prejudiciu de aproximativ 1,7 milioane lei și un contract de monitorizare de 89.442 lei pe o lună, cu dispozitive închiriate. E ca și cum ai descoperi că îți intră apă în casă de pe acoperiș și, în loc să repari acoperișul, închiriezi pentru o lună un selfie-stick ca să filmezi cum curge apa”, spun șoferi și vatmani din CTP Iași.
Dosarul furtului de motorină a zguduit compania după ce mai mulți angajați au ajuns în atenția anchetatorilor. O parte dintre șoferii cercetați se află sub control judiciar. Potrivit angajaților, unii dintre aceștia ar fi revenit la muncă, pe fondul lipsei de personal.
Situația este privită cu nemulțumire în interiorul companiei. Din punct de vedere juridic, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o hotărâre definitivă. Din punct de vedere administrativ, însă, șoferii și vatmanii spun că decizia ridică o problemă de logică managerială.
„Șoferii sunt sub control judiciar, dar revin la muncă pentru că nu e personal suficient. Adică exact persoanele bănuite că au furat combustibil sunt chemate înapoi să plimbe combustibilul. Din punct de vedere juridic, avem prezumția de nevinovăție; din punct de vedere al logicii manageriale, avem prezumția de amnezie”, spun angajați din companie.
Un alt punct sensibil este legat de modul în care ar fi avut loc furturile. Potrivit informațiilor discutate în interiorul CTP, combustibilul ar fi fost sustras la capete de linie, în zone mai puțin vizibile, iar unele camere ar fi fost dezactivate sau orientate „strategic”. În aceste condiții, angajații spun că simpla montare a unor dispozitive noi nu rezolvă problema dacă sistemele existente puteau fi oprite, mascate sau ignorate.
„Furtul se făcea la capăt de linie, cu camere dezactivate sau orientate strategic. Acum se montează FMB140, citire CAN, GPS, tot pachetul. Problema nu era lipsa tehnologiei, ci faptul că tehnologia era deja oprită, mascată sau ignorată. E ca și cum ai pune lacăt nou la o ușă pe care o lași deschisă”, mai spun șoferii.
Nemulțumirile din interiorul companiei nu se limitează la furtul de combustibil. Angajații vorbesc și despre starea flotei CTP Iași. Potrivit acestora, peste 40 de autobuze ar fi în reparații, unele vehicule ar avea parbrize sparte, iar altele ar fi scoase din uz de luni de zile. Într-un astfel de context, furtul de motorină este privit de unii angajați nu doar ca o infracțiune punctuală, ci ca un simptom al unui sistem slăbit.
„Peste 40 de autobuze sunt în reparații, sunt parbrize sparte, vehicule scoase din uz cu lunile. În acest decor de uzură tehnică, furtul de combustibil nu e doar o infracțiune, e aproape un simptom: dacă sistemul e lăsat să ruginească, unii încep să-l monetizeze”, susțin angajații.
Cea mai mare critică vizează însă durata contractului de monitorizare. Furturile au fost semnalate ca o problemă întinsă pe luni sau chiar ani, în timp ce răspunsul companiei este, cel puțin pentru moment, un sistem închiriat pentru 30 de zile. Pentru șoferii și vatmanii care critică situația, această diferență arată că CTP Iași tratează o problemă veche cu o soluție temporară.
„Contractul e de închiriere pe o lună, cu posibilitate de prelungire dacă e cazul. Furtul s-a întins pe luni sau ani, dar răspunsul e un experiment de 30 de zile. E ca un audit moral cu termen de valabilitate: după o lună, poate ne întoarcem la merge și-așa”, mai spun aei.
În opinia acestora, compania pare să fi descoperit abia acum că motorina nu este doar o cheltuială trecută în tabele, ci o resursă care trebuie măsurată, urmărită și verificată permanent. Critica lor este că, în loc să existe din timp un sistem solid de integritate, responsabilitate și control intern, CTP Iași închiriază acum, pentru o lună, o „conștiință digitală” care să numere litrii de motorină.
„CTP Iași pare să fi descoperit brusc că motorina nu e un concept abstract, ci o resursă măsurabilă. În loc să construiască un sistem de integritate, responsabilitate și control intern real, închiriază pentru o lună o conștiință digitală, FMB140, ca să facă ce nu a făcut managementul ani de zile: să numere litrii”, spun aceștia.
Dincolo de formulările ironice ale angajaților, întrebările rămân cât se poate de serioase. Cine verifica până acum diferențele de consum? Cine urmărea camerele de supraveghere? Cine controla opririle și staționările la capetele de linie? Cine analiza rapoartele de traseu și consum? Și, mai ales, cum a fost posibil ca prejudiciul să ajungă la aproximativ 1,7 milioane de lei înainte ca monitorizarea consumului să devină o prioritate?
Șoferii cercetați se află sub control judiciar, compania intră acum sub control tehnologic temporar, dar angajații spun că adevăratul control care lipsește este cel de management și de cultură instituțională. În lipsa acestuia, orice sistem GPS, orice dispozitiv CAN și orice raport digital riscă să fie doar o cheltuială nouă pusă peste o problemă veche.
După ce CTP Iași a pierdut aproximativ 1,7 milioane de lei în motorină, compania încearcă să urmărească mai atent consumul autobuzelor. Rămâne însă întrebarea de fond: este suficient să pui GPS pe vehicule, dacă sistemul care trebuia să le controleze nu știe nici acum clar unde vrea să ajungă?
Anton Farcaș
Citește și:
Comentarii
Ultima oră
Te-ar interesa și
Articole recente
Ai un pont pentru noi?
Trimite-ne informația rapid și confidențial. O verificăm și revenim.
Scrie-ne pe WhatsApp


















