Primarul s-a trezit din visul bărcuțelor pe Bahlui. Acum vorbește despre Delta Bahluiului din Mircea | FOTO

De mai bine de un deceniu, râul Bahlui revine periodic în discursul public al administrației locale sub forma unor proiecte spectaculoase: când cu bărcuțe de agrement și pontoane, când cu o „deltă urbană” și coridoare verzi de promenadă. De fiecare dată, planurile au fost prezentate ca transformări majore pentru oraș. Cifrele arată însă o diferență uriașă între viziuni și stadiul real al investițiilor.

În varianta cea mai ambițioasă, lansată în anii trecuți, Bahluiul ar fi trebuit să devină parțial navigabil pe tronsonul urban. Proiectul presupunea adâncirea albiei, construirea unor praguri de retenție pentru menținerea nivelului apei, amenajarea de pontoane și zone de agrement pe maluri în zona Podu Roș. Estimările tehnice discutate în mediul urbanistic indicau o investiție de minimum 50 de milioane de euro și care putea ajunge la 80–100 de milioane de euro dacă lucrările se extindeau pe cea mai mare parte a celor aproximativ 11 kilometri de râu din municipiu. Costul mediu ar fi fost între 8 și 12 milioane de euro pe kilometru, la care s-ar fi adăugat lucrări hidrotehnice complexe pentru controlul apei și prevenirea inundațiilor.

Proiectul nu a trecut însă de faza de idee. Costurile ridicate, dificultățile tehnice și lipsa unei linii de finanțare europene dedicate au făcut ca planul cu bărcuțe să rămână la nivel de randări și declarații. În prezent, administrația locală vorbește despre o variantă mai realistă: transformarea Bahluiului într-un coridor verde urban, cu o „deltă” amenajată la confluența cu Nicolina și cu spații de promenadă de-a lungul râului.

Noua direcție este, pe hârtie, mai fezabilă. În loc de navigabilitate pe mai mulți kilometri, proiectul actual pornește de la o zonă-pilot de câteva hectare la confluența Nicolina–Bahlui, unde ar urma să fie create zone verzi, trasee pietonale și spații de recreere. Pentru această etapă există cifre concrete doar la nivel de documentații: contractele de studii și proiectare semnate până acum însumează câteva sute de mii de lei, inclusiv un contract estimat la aproximativ 150.000 de lei pentru conceptul de „deltă urbană”. Sunt, practic, bani cheltuiți pentru planuri, nu pentru lucrări.

Dacă proiectul ar intra în execuție, costurile ar crește exponențial. Amenajarea unei zone-pilot de tip parc urban și ecosistem ar putea ajunge la 10–25 de milioane de euro, potrivit estimărilor făcute pe baza unor proiecte similare din alte orașe. Extinderea coridorului verde pe întregul tronson urban al Bahluiului ar putea ridica factura totală la 80–100 de milioane de euro, în funcție de complexitatea intervențiilor și de necesitatea unor lucrări hidrotehnice suplimentare. Comparativ cu proiectul navigabil, varianta „deltei urbane” este mai puțin costisitoare și mai ușor de finanțat din fonduri europene pentru regenerare urbană și mediu. Diferența majoră ține de complexitate: navigabilitatea ar fi presupus control permanent al nivelului apei și modificări majore ale albiei, în timp ce amenajarea peisagistică permite păstrarea funcțiilor hidrotehnice actuale ale râului. Chiar și așa, vorbim tot despre o investiție de zeci de milioane de euro și despre un proiect care s-ar întinde pe cel puțin cinci până la zece ani. Până acum, însă, realitatea financiară este modestă. Sumele cheltuite efectiv pentru Bahlui în ultimii ani se limitează la studii și documentații de sub un milion de euro cumulat. Nu există alocări bugetare pentru lucrări și nici un calendar oficial de implementare. Toate marile idei au rămas la nivel de concept.

Diferența dintre promisiuni și cifre este evidentă: transformarea completă a Bahluiului ar necesita investiții comparabile cu cele pentru proiecte majore de infrastructură urbană. În lipsa unei finanțări clare și a unui proiect tehnic final, atât varianta cu bărcuțe, cât și cea a „deltei urbane” rămân, deocamdată, în stadiul de viziune.

Vlad Mirea

Citește și:

1,1 milioane lei în plus pentru esplanada Teatrului | Banii sunt luați de la modernizarea străzilor

Pot urca tramvaiele panta de la SRI, pe Sf. Lazăr? Primăria pregătește inelul de șine de la Palat

17 milioane de lei va costa modernizarea străzilor Gr. T. Popa și Dealul Zorilor din Bucium | Proiectul va reduce traficul spre Granit, dar va încărca ruta Tomești – Iași

Primăria Iași vrea 30 de milioane de euro pentru mutarea liniei de tramvai pe Sf. Lazăr. Traficul din centru, blocat până în 2029

Afaceristul Avătăjii de la Imperia Imobiliare poate începe construcția blocurilor de lângă Cimitirul Evreiesc