După dosarul motorinei, CTP Iași trece 50 de șoferi pe lista „supraconsumului”. Angajații acuză autobuze modificate în garaj
Un document intern al Companiei de Transport Public Iași arată că 50 de șoferi au depășit, în luna iunie 2026, consumul de motorină stabilit de companie. Diferențele înscrise în tabel pornesc de la 37 de litri și ajung până la 631 de litri pentru un singur conducător auto.
Lista apare la scurt timp după declanșarea dosarului penal privind presupusele furturi de combustibil din autobuzele CTP. De această dată, însă, documentul nu vorbește despre sustrageri și nu dovedește că motorina indicată drept „depășire” a fost furată. Tabelul consemnează numai numărul de parc al autobuzului, numele șoferului și cantitatea care ar fi fost consumată peste norma stabilită.
Șoferii cu care a discutat redacția contestă modul în care sunt interpretate aceste cifre. Ei susțin că diferențele de consum nu pot fi puse automat în sarcina conducătorului auto, fără verificarea stării tehnice a fiecărui vehicul, a traseului parcurs și a condițiilor concrete de exploatare.
Diferențe de până la 631 de litri într-o singură lună
Cea mai mică depășire înscrisă în documentul consultat de redacție este de 37 de litri, iar cea mai mare ajunge la 631 de litri. Între cele două valori apar alte zeci de cazuri, în dreptul fiecărui șofer fiind trecut și numărul de parc al autobuzului.
Documentul nu conține însă informații despre numărul de kilometri parcurși, traseele pe care au circulat vehiculele, perioadele în care motoarele au funcționat la ralanti, gradul de încărcare, utilizarea aerului condiționat sau eventualele defecțiuni constatate în atelier.
Aceste elemente sunt importante deoarece același șofer poate conduce mai multe autobuze într-o lună, iar același vehicul poate fi folosit de mai mulți conducători auto. În lipsa unei corelări între șofer, autobuz, kilometri, traseu și situația tehnică, angajații consideră că tabelul nu poate arăta singur cine este responsabil pentru diferențele de combustibil.
Miza este și una financiară. Potrivit regulamentului intern invocat de angajați, depășirea normei de consum poate atrage diminuarea salariului cu anumite procente. Șoferii se tem astfel că diferențele din tabel ar putea fi transformate în sancțiuni înainte de realizarea unor verificări tehnice individuale.
„Orice litru în plus se transformă în suspiciune”
Angajații spun că nu contestă gravitatea dosarului penal privind furturile de motorină și nici necesitatea monitorizării consumului. Ei reclamă însă faptul că, după acel scandal, orice diferență riscă să fie asociată unei conduite incorecte a șoferului.
„Pe de o parte, avem un istoric de furturi masive de motorină, cu 14 persoane prinse în anchetă. Asta este grav, nimeni nu contestă. Dar, în loc să fie pus la punct un sistem tehnic coerent, cu verificări reale pe fiecare autobuz, diagnoză, mentenanță și responsabilizare pe întreg lanțul – garaj, exploatare și management –, compania aruncă un tabel peste 50 de șoferi și transformă consumul într-un instrument de sancționare salarială”, susțin angajații.
Aceștia afirmă că parcul auto include vehicule cu probleme tehnice care pot influența exploatarea și consumul. Printre situațiile reclamate se numără autobuze care ar circula fără catalizatoare, sisteme AdBlue care nu ar mai fi folosite și vehicule care ar fi rămas blocate pe modul de condus „Power”, conceput pentru furnizarea unei puteri mai mari.
„Dacă scoți catalizatorul, blochezi autobuzul pe modul de putere maximă și ignori mentenanța, ce te aștepți să vezi în tabel? Consum de laborator, ca în broșura de prezentare?”, se întreabă șoferii.
Afirmațiile privind modificările făcute asupra autobuzelor nu sunt însoțite, deocamdată, de rapoarte tehnice sau constatări ale unei instituții de control și trebuie verificate independent. Ele sunt însă suficient de grave pentru a necesita un răspuns clar din partea conducerii companiei.
Normele tehnice aplicabile inspecției vehiculelor prevăd că absența, modificarea sau defectarea evidentă a echipamentului de control al emisiilor montat de constructor reprezintă o deficiență. În cazul motoarelor diesel este verificată inclusiv existența unei cantități suficiente de reactiv, acolo unde sistemul utilizează AdBlue. Aceste prevederi nu demonstrează că problemele reclamate explică depășirile de consum, dar arată că eventuala anulare a unor sisteme nu este un simplu detaliu de atelier. (Portalul Legislativ)
Poziția conducerii intră în contradicție cu declarațiile șoferilor
La izbucnirea scandalului privind dispariția combustibilului, conducerea CTP a susținut că specialiștii companiei verificaseră posibilele explicații tehnice ale consumului ridicat.
Directorul Cristian Stoica declara atunci că „nu au fost identificate defecțiuni sau alte cauze tehnice care să justifice supraconsumul înregistrat”. Conducerea a luat ulterior în calcul ipoteza sustragerilor și a sesizat instituțiile statului. (AGERPRES)
Șoferii contestă însă caracterul complet al acelor verificări și cer ca analiza să fie făcută separat pentru fiecare autobuz. Ei invocă eventuale probleme la injecție, pierderi pe instalație, modificări ale sistemelor de evacuare și folosirea vehiculelor în regimuri diferite de putere.
Tabelul pentru luna iunie nu arată dacă autobuzele cu cele mai mari depășiri au fost supuse unei diagnoze înainte ca diferențele să fie repartizate șoferilor. Nu rezultă nici ce consum de referință a fost folosit pentru fiecare tip de vehicul sau dacă norma a fost adaptată în funcție de traseu.
Șoferii acuză și limitarea aerului condiționat
O altă măsură contestată de angajați privește folosirea instalațiilor de climatizare. Șoferii susțin că, pentru reducerea consumului, funcționarea aerului condiționat ar fi fost limitată la aproximativ cinci ore pe zi, inclusiv în lunile iulie și august.
„În autobuze, cu soarele în față, cu șoferul la volan și cu pasagerii înghesuiți, nu mai vorbim doar despre economie. Când stai fără aer condiționat într-o cabină încinsă, apare un risc pentru șofer și un disconfort evident pentru călători. Este mai simplu să tai din confort decât să recunoști problemele parcului auto”, afirmă angajații.
Aceștia spun că utilizarea climatizării influențează consumul și ar trebui introdusă în orice analiză tehnică. În caz contrar, șoferii pot fi puși să aleagă între respectarea unei norme de combustibil și asigurarea unor condiții suportabile în vehicul.
Monitorizare de aproape 90.000 de lei
După declanșarea anchetei penale, CTP Iași a achiziționat servicii de monitorizare a consumului în valoare de 89.442 de lei. Echipamentele sunt închiriate pentru o lună, contractul incluzând instalarea dispozitivelor, citirea datelor CAN și transmiterea informațiilor. Serviciul poate fi prelungit. („Ziarul de Interes”)
Sistemul poate furniza date despre traseu și consum, dar simpla existență a dispozitivelor nu rezolvă disputa. Datele trebuie corelate cu numărul de kilometri, vehiculul folosit, defecțiunile tehnice, regimul de trafic și consumatorii auxiliari, inclusiv climatizarea.
Dosarul penal deschis în iunie vizează 14 persoane suspectate de furt calificat. Prejudiciul a fost estimat de anchetatori la aproximativ 1,7 milioane de lei, însă vinovăția și valoarea definitivă a prejudiciului urmează să fie stabilite în cadrul procesului penal. Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Noua listă cu 50 de șoferi deschide însă o problemă diferită: dacă o depășire de consum poate deveni motiv de sancționare fără o expertiză tehnică pentru autobuzul implicat.
„Șoferii nu cer să fie absolviți de orice responsabilitate, ci să fie judecați pe baza unor date reale, pentru fiecare autobuz, cu tot contextul tehnic și operațional. Dacă tot se monitorizează consumul, trebuie monitorizate și deciziile tehnice, starea vehiculelor și «optimizările» făcute în garaj. Chiar numai șoferii sunt problema sau sunt doar cei mai ușor de pedepsit?”, transmit angajații CTP Iași.
Anton Farcaș
Comentarii
Lasă un răspuns
Ultima oră
Te-ar interesa și
Articole recente
Ai un pont pentru noi?
Trimite-ne informația rapid și confidențial. O verificăm și revenim.
Scrie-ne pe WhatsApp
În Iași, vara lui 2026 nu a adus doar caniculă, ci și o nouă formă de „transparență administrativă”: tabele cu litri de motorină, liste cu șoferi „suspecți” și șantiere care se deschid doar atunci când nu mai există nicio scuză ca să fie amânate.
Totul începe cu un document intern: 50 de șoferi trecuți pe lista „supraconsumului”, cu diferențe între 37 și 631 de litri. O listă seacă, fără kilometri, fără trasee, fără context tehnic, fără nimic din ce ar transforma cifrele în dovezi. O listă care pare mai degrabă un inventar al neputinței tehnice decât un instrument de disciplină.
Șoferii spun că autobuzele au fost modificate în garaj, că unele circulă fără catalizatoare, că sistemele AdBlue sunt ignorate, că unele vehicule rămân blocate pe modul „Power”.
Documentul spune doar: „supraconsum”.
Realitatea spune: „nu știm ce consum ar fi normal, pentru că nu știm ce autobuz funcționează normal.”
În paralel, orașul fierbe quite literal: autobuzele 47 se umplu până la refuz, oamenii se calcă în picioare, iar aerul condiționat este limitat la cinci ore pe zi.
Nu pentru că șoferii ar fi împotriva confortului.
Ci pentru că, în lipsa unei mentenanțe reale, climatizarea a devenit un lux contabil.
Copoul trebuia să intre în șantier la începutul lui august.
A intrat în… justificări.
Oficial: „Așteptăm finalizarea Târgu Cucu.”
Neoficial: „Așteptăm să vină autobuzele.”
Real: „Așteptăm să se alinieze scuzele.”
Și cum autobuzele articulate second-hand sunt încă în licitație, șantierul Copou devine un fel de licență amânată: „nu e gata, mai revenim”.
În tot acest timp, tramvaiele circulă pe Dacia, deși trebuiau retrase.
Nu pentru că infrastructura ar fi pregătită.
Ci pentru că nu există cu ce să fie înlocuite.
Macazele din Sadoveanu, 5 Drumuri, Europa, Gara, Podul de Piatră – toate depășite de două ori durata de viață.
Știute ca problematice.
Declarate ca problematice.
Nerezolvate.
Așa cum tramvaiele vechi de 60 de ani au fost declarate compatibile cu sisteme anti-coliziune… până când s-a descoperit că nu sunt.
Așa cum autobuzele trebuiau să fie suficiente… până când s-a descoperit că nu sunt.
Așa cum șantierele trebuiau să fie gata… până când s-a descoperit că nu sunt.
În Iași, transportul public pare prins într-un paradox administrativ:
„Se monitorizează consumul, dar nu se monitorizează vehiculele.
Se planifică șantiere, dar nu se planifică resursele.
Se anunță proiecte, dar nu se verifică dacă sunt posibile.”
Lista cu 50 de șoferi nu arată vinovați.
Arată un sistem care caută explicații în oameni, nu în tehnică.
Șantierele amânate nu arată grijă pentru infrastructură.
Arată o administrație care reacționează, nu planifică.
Iar transportul public nu arată modernizare.
Arată un oraș care trăiește permanent în regim de improvizație.
Iașul a ajuns locul în care:
• soluțiile vin după ce problema a trecut,
• șantierele încep după ce ar fi trebuit să fie gata,
• iar tabelele cu litri de motorină devin mai importante decât diagnoza tehnică.
Nu este o poveste despre vinovății individuale.
Este o poveste despre un sistem care funcționează ca un autobuz fără catalizator: merge, dar nu cum ar trebui.