Este sau nu Ștefan cel Mare statuia din fața Palatului Culturii? Scrisoarea din 1882 găsită în burta calului aduce dovada | VIDEO

O descoperire făcută în timpul restaurării statuii ecvestre din fața Palatului Culturii readuce în prim-plan o întrebare care a circulat obsesiv în spațiul public: îl reprezintă sau nu monumentul pe Ștefan cel Mare? Un document din 1882, ascuns într-o sticlă în interiorul sculpturii, pare să tranșeze disputa.

În timpul lucrărilor de evaluare a monumentului, restauratorii au introdus o cameră video în interiorul statuii realizate din bronz de sculptorul francez Emmanuel Frémiet. Ansamblul cal-călăreț este alcătuit din aproape 20 de piese metalice fixate prin șuruburi, iar verificarea interiorului a scos la iveală un obiect neașteptat: o sticlă transparentă, parțial acoperită de nisipul de turnătorie desprins de pe elementele din bronz.

În interiorul sticlei, restauratorii au găsit o scrisoare datată octombrie 1882. „Am găsit o sticlă transparentă de vin în care era înfășurată o scrisoare. Era ușor de scos pentru că sticla era ruptă. Documentul era la burta calului, înspre piciorul din stânga, piciorul din față”, a declarat expertul restaurator Tibor Kolosi, cel care a realizat verificarea tehnică.

Documentul a fost predat Primăriei Iași, proprietarul monumentului, și trimis la restaurare și conservare.

Textul scrisorii confirmă explicit identitatea statuii. „Acest monument s-a fost ridicat în luna octombrie 1882 după Christ, sub domnia Majestății Sale Carol I, Regele României, și a Majestății Sale Regina Elisabeta, de către națiunea română, în memoria celui mai glorios domn al Moldovei, Ștefan cel Mare”, se menționează în document.

Scrisoarea îi enumeră pe cei implicați în montarea statuii: mecanicul Emanuel Haier, sculptorul Vasile Placa și inginerul Augustin Felix Fragnel, trimis la Iași de Emmanuel Frémiet pentru a supraveghea asamblarea pieselor din bronz. Documentul conține și semnături greu de descifrat.

Tot în scrisoare se precizează că sub soclul statuii a fost îngropat un hrisov care conține actul comisiei ce a realizat monumentul, detalii despre proiect și semnăturile personalităților vremii. Acesta ar fi depus la aproximativ 50 de centimetri sub piedestalul de marmură. „Pentru asta trebuie desfăcut soclul, dar nu avem intenția aceasta. Rămâne acolo până când, eventual, se va interveni asupra soclului”, a explicat restauratorul Tibor Kolosi.

Primarul Mihai Chirica a confirmat descoperirea și a anunțat că documentul va fi expus publicului după finalizarea restaurării.
„Au descoperit într-o sticlă, cu dop de plută, un document care vorbește despre momentul în care s-a instalat statuia lui Ștefan cel Mare în fața Palatului. Documentele vor face obiectul unei expoziții după finalizarea lucrărilor”, a declarat edilul.

Monumentul, realizat la Paris în 1881 de Emmanuel Frémiet și inaugurat la 5 iunie 1883, trece în prezent prin prima restaurare majoră. Specialiștii au constatat o deplasare de câțiva centimetri a statuii pe soclu. „Este o diferență de trei-patru centimetri. Partea din spate s-a deplasat în jos spre postament. Nu știm cauza exactă și urmează să cercetăm. Ar fi bine să ridicăm statuia de pe soclu pentru stabilizare”, a explicat restauratorul. Primarul a spus că intervenția era necesară: „Credem că, dacă nu interveneam, o pierdeam de tot. Ar fi putut cădea de pe soclu”, a spus acesta.

Controversa identității statuii

În ultimii ani au circulat teorii potrivit cărora statuia nu l-ar reprezenta pe Ștefan cel Mare, ci ar fi fost încurcată cu o comandă pentru un principe polonez. Istoricii au respins însă aceste ipoteze.

Istoricul ieșean Sorin Iftimi scria într-o analiză publicată la 9 iunie 2020 că astfel de afirmații nu au bază documentară.
„Nu putem ignora fanteziile fără fundament care sunt colportate. Suprema informație pe care o pot livra unii «cunoscători» este că statuia nu ar reprezenta pe Ștefan cel Mare. Pentru cine dorește să afle adevărul istoric, informațiile serioase nu lipsesc”, nota istoricul.

Acesta explica faptul că ideea ridicării monumentului a apărut încă din 1856. După 1871 s-au deschis liste de subscripție publică, iar în 1879 a fost ales sculptorul Emmanuel Frémiet, considerat cel mai reputat autor de statui ecvestre din epocă. Monumentul a fost realizat la Paris în 1881 și instalat la Iași în 1882, fiind inaugurat oficial în 1883.

Iftimi sublinia și un detaliu esențial: pe pieptul calului este amplasată stema Moldovei – capul de bour – dovadă clară a identității voievodului reprezentat. Amplasarea monumentului nu este întâmplătoare, locul corespunde vechilor curți domnești, iar în apropiere se află Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, ridicată de Ștefan cel Mare în 1492.

Actul de fundație al statuii se află zidit în soclu, iar un exemplar al documentului este păstrat la Arhivele Naționale Iași.

Anton Farcaș

Citește și:

VIDEO | ANALIZĂ: De ce crapă Palatul Culturii din Iași. „Jumătate din edificiu stă direct pe sol”

FOTO | Modernizarea Palas, pe masa Consiliului Local Iași. Extinderi subterane lângă Palatul Culturii

Concursul ”Destinaţia Anului 2024 în România” se apropie de final. Iașul, reprezentat de Palatul Culturii. Ultima zi de votare, 8 mai