„Iașul spune stop păcănelelor”, în aplauze politice. Dar cine calculează nota de plată pentru bugetul orașului?
Tema sălilor de jocuri de noroc a explodat, în acest sfârșit de săptămână, în politica ieșeană: mai toți liderii locali au îmbrățișat, public, ideea „eliberării Iașului” de păcănele, după ce Guvernul a deschis calea legală prin care primăriile pot decide dacă permit și în ce condiții mai funcționează aceste activități pe plan local. Și-au exprimat deschis opinia împotriva sălilor de jocuri chiar și primarul Mihai Chirica și Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași. Ideea a fost îmbrățișată și de către primarului Miroslavei, Dan Niță.
În municipiul Iași, momentul a fost marcat în ședința Consiliului Local din 27 februarie 2026, unde ideea a fost lansată de către Mihai Chirica apoi liderul consilierilor USR, Dragoș Popa, care a anunțat depunerea unui proiect de hotărâre care ar permite interzicerea sălilor de jocuri de noroc în oraș.
Într-un mesaj public, USR Iași a încadrat inițiativa drept un pas decisiv către „un oraș fără păcănele”, invocând faptul că administrațiile locale au primit instrumentul legal de a acționa.
În plen, deputatul USR Filip Havârneanu a cerut ca votul să nu fie tratat ca o confruntare între partide, ci ca o decizie „pentru comunitate”: „Le-am cerut astăzi colegilor din Consiliul Local maturitate și calm. Nu este un vot politic, este un vot pentru comunitate”, a transmis acesta.
Tot Havârneanu a legat inițiativa de o campanie mai veche a partidului: „Au trecut mai bine de 4 ani de când am început lupta împotriva păcănelelor, alături de Diana Stoica și Sebastian Cernic”, s scris ulterior Hăvârneanu într-o postare publică pe Facebook.
Dragoș Popa a pus accentul pe argumentul social, spunând că, dacă există cadrul legal, există și o „datorie morală” de a interveni. În aceeași linie, deputatul Ștefan Tănase a afirmat că susține proiectul și a vorbit despre „maturitate și înțelegere politică” la nivel local.
Și primarul din Miroslava intră în joc: „Nu susțin funcționarea sălilor de jocuri”
Valul nu s-a oprit la limita municipiului. Primarul comunei Miroslava, Dan Niță, a postat vineri seară un mesaj ferm: „STOP jocurilor de noroc în Comuna Miroslava! Siguranța, echilibrul și viitorul comunității noastre sunt mai importante decât orice interes comercial. Nu susțin și nu voi susține funcționarea sălilor de jocuri de noroc (…) pe raza Comunei Miroslava”.
Mesaje similare au început să apară și din alte orașe din țară, pe același mecanism: primăriile pot bloca local funcționarea sălilor prin hotărâri de consiliu, cu efecte care se pot întinde pe durata valabilității autorizațiilor.
„Cea mai mare problemă e locația”: exemplu, Tudor Vladimirescu, lângă căminele studențești
Dincolo de mesajele de campanie, în Iași apar însă și întrebări incomode: se vorbește despre interzicere totală, dar nu este clar, public, dacă există o analiză a impactului bugetar și economic, în condițiile în care industria jocurilor de noroc aduce taxe și impozite și la nivel local.
Un angajat al Finanțelor Locale din Iași spune că discuția reală ar trebui să plece de la amplasament și de la instrumente graduale, nu de la „tăierea” completă: „Cea mai mare problemă ar fi locația acestor săli de jocuri, cum ar fi cele din Tudor Vladimirescu, lângă căminele studențești. Însă putem vorbi doar despre relocarea acestora. Sau de o suprataxare, sau mutarea acestora la periferie, sau micșorarea numărului acestora. Dar nu ne putem permite să scoatem cu totul acest sistem (…) deoarece se va juca la negru, iar statul nu va mai încasa niciun ban de aici”, a declarat acesta.
Miza devine și mai sensibilă în contextul în care, la nivel național, presa economică a explicat că mecanismul practic ține de hotărârile de consiliu local și de reînnoirea autorizațiilor, operatorii fiind autorizați anual, ceea ce înseamnă că o decizie locală poate avea efect „în timp”, pe măsură ce expiră autorizațiile existente.
Îngrijorare în online: despăgubiri, șomaj, bani la buget și „joc la negru”
În mediul online, unii ieșeni au salutat interdicția din rațiuni sociale, dar au cerut explicații concrete despre costuri și consecințe. Un ieșean a sintetizat întrebările care circulă deja: cine plătește eventualele despăgubiri, ce se întâmplă cu angajații, cum se compensează pierderile din taxele și impozitele locale și cât de real este riscul apariției jocurilor „la negru”, în paralel cu sistemul legal.
În acest moment, știrea de fond la Iași nu este doar că „se dorește interzicerea păcănelelor”, ci că există un consens politic rar în Consiliul Local pentru acest demers, în timp ce discuția despre impactul financiar și despre alternativa relocare–suprataxare–limitare nu are încă, public, aceeași forță. (Vlad Mirea)
Comentarii
Lasă un răspuns
Ultima oră
Te-ar interesa și
Articole recente
Ai un pont pentru noi?
Trimite-ne informația rapid și confidențial. O verificăm și revenim.
Scrie-ne pe WhatsApp
Sunteti pur si simplu jenanti. daca v-ati fi interesat cati bani plateau impozit adica mai nimic poate articolul nu mai arata asa.
Nu inteleg de unde atata proaganda pentru infractorul de Nita
Nu se intelege pe cine blamezi, dar daca este pentru cei care desfasoara jocuri, te inseli, au taxe mari, nu zic ca nu si incaseaza, dar cu siguranta platesc taxe, la care se adauga si cele de pe salarii, profit, etc. Nu ma deranjeaza sa le scoata, dar nu vad nici un plan pentru inlocuirea cu alte afaceri, industrii si inlocuirea banilor care nu mai intra in buget. De asemenea, problema jocurilor la negru se va ridica exponential
Cred ca nu sunteti bine documentat. Este unul din cele mai taxate domenii.
Pe langa impozitul pe profit, dividende, salarii exista taxele specifice domeniului: taxa de licenta pentru companie, taxa de autorizare anuala pentru fiecare slot, taxa de joc responsabil pentru fiecare slot, taxa de viciu pentru fiecare slot.
De asemenea in acest domeniu operatorii trebuie sa nu aiba nici o datorie la bugetul de stat, in caz contrar nu se mai pot licentia.