O nouă șarjă de petiții împotriva blocului ginecologului Cărăuleanu din Păcurari, înaintea votului din CL

25 august 2026, 20:01 0

O nouă șarjă de petiții împotriva blocului ginecologului Cărăuleanu din Păcurari, înaintea votului din CL

Proiectul imobiliar al medicului ginecolog Alexandru Cărăuleanu a fost contestat încă de la apariție de locuitorii din zona Petru Poni. Chiar și asa, documentația ajunge vineri, 28 august, la votul Consiliului Local Iași. Ieri, cu patru zile înaintea ședinței, vecinii au depus un nou memoriu prin care cere oprirea proiectului până la clarificarea situației terenului municipal introdus inițial în PUZ, a indicatorilor urbanistici și a efectelor viitorului bloc asupra locuințelor din jur.

Investiția este propusă pe strada Petru Poni nr. 1A și 1B, pe o parcelă înghesuită între blocurile din Păcurari. În apropiere se află Hotelul Metropol, Școala „Petru Poni”, Grădinița particulară „Zbor de Fluturi”, un loc de joacă și Biserica „Sfântul Mina”. Pe amplasament funcționează deja clinica privată a familiei Cărăuleanu, iar o parte a terenului este folosită în prezent pentru parcare.

Planul Urbanistic Zonal prevede construirea unui imobil de locuințe colective și spații comerciale, dar și supraetajarea unei construcții existente. Clădirea nouă este proiectată cu subsol, parter, două etaje și un al treilea etaj retras, urmând să atingă o înălțime maximă de 14,30 metri. Documentația nu stabilește numărul final al apartamentelor, acesta urmând să rezulte în etapa autorizării, în limitele aprobate prin PUZ.

Proiectul a pornit în baza certificatului de urbanism emis în aprilie 2023 și a avizului de oportunitate din 10 ianuarie 2024. Documentația a fost afișată pentru consultarea publicului în noiembrie 2024, iar raportul final a fost întocmit de Direcția de Urbanism în septembrie 2025. Primăria a considerat atunci că procedura de informare a fost respectată și a trimis proiectul pe circuitul de avizare.

Totuși, vecinii s-au opus încă din timpul consultării publice. Locatarii au reclamat că strada Petru Poni este îngustă, are sens unic și este deja aglomerată, în special în intervalele în care părinții își aduc sau își iau copiii de la școală și grădiniță. Au fost invocate poluarea, lipsa spațiilor suficiente pentru manevrarea mașinilor, riscurile unui șantier amplasat lângă unități de învățământ și umbrirea locuințelor existente.

Alexandru Cărăuleanu a respins obiecțiile, susținând că termenul „zonă aglomerată” este prea general, că proiectul respectă profilul urbanistic al cartierului, că sunt prevăzute 23 de locuri de parcare și că au fost obținute avize favorabile pentru circulație și utilități. Nemulțumirile nu s-au oprit însă după încheierea consultării publice.

Patru petiții, urmate de un memoriu depus înaintea votului

Luni, 24 august 2026, Ghena Abalașei, locatară pe strada Petru Poni nr. 2B, a înregistrat la Consiliul Local memoriul nr. 113178. Documentul consolidează petițiile cu numerele 53769, 53793 și 53799, depuse pe 24 aprilie, precum și petiția nr. 54387 din 27 aprilie.

Beneficiarul proiectului a transmis răspunsul nr. 95688 din 14 iulie 2026, iar Primăria i-a răspuns locatarei prin adresa nr. 99156 din 22 iulie. Petenta susține că municipalitatea nu a analizat obiecțiile, ci s-a limitat la retransmiterea poziției beneficiarului.

„Adresa nr. 99156/22.07.2026 se limitează la a transmite în copie răspunsul beneficiarului”, se arată în memoriu. Locatara cere un răspuns propriu al Primăriei, semnat și motivat, pentru fiecare problemă reclamată.

În acest context, PUZ-ul a fost introdus la punctul 32 al ședinței Consiliului Local de vineri. Petenta solicită ca proiectul să nu fie votat până când consilierii și vecinii nu primesc documentația tehnică integrală: certificatul de urbanism, avizul de oportunitate, extrasele de carte funciară, variantele planșelor, regulamentul urbanistic, avizele de circulație și utilități și studiile privind însorirea, traficul, terenul și apele pluviale.

Terenul Primăriei, principala problemă ridicată de vecină

Cea mai importantă obiecție privește suprafața folosită la calcularea proiectului. Avizul de oportunitate și raportul consultării publice indică un perimetru total de 1.077 de metri pătrați, format din parcelele cu numerele cadastrale 138695, 131280 și 160416.

Parcela NC 160416 aparține domeniului privat al Municipiului Iași. Avizul de oportunitate precizează că aprobarea PUZ-ului este condiționată de concesionarea acesteia. În lipsa concesiunii, indicatorii urbanistici trebuie calculați numai pentru celelalte două parcele.

În titlul proiectului introdus acum pe ordinea de zi apar însă numai numerele cadastrale 138695 și 131280. Parcela municipală nu mai este menționată, deși fusese inclusă în documentația supusă consultării publice.

Petenta cere Primăriei să explice dacă terenul municipal a fost eliminat din proiect sau dacă beneficiarul a obținut dreptul de a-l folosi. Dacă există o concesiune, aceasta solicită hotărârea Consiliului Local, procedura urmată și contractul. Dacă nu există un titlu valabil, cere recalcularea POT-ului, CUT-ului, parcărilor, acceselor și spațiilor verzi exclusiv pentru cele două proprietăți private.

Situația influențează și procentul spațiilor verzi. Potrivit memoriului, proiectul ar asigura 16,35% spațiu verde pe terenul propriu și ar ajunge la pragul de 20% numai prin includerea suprafeței municipale care urma să fie concesionată. Locatara cere un bilanț separat pentru fiecare parcelă și calcularea spațiului verde numai pe terenurile asupra cărora beneficiarul poate dovedi un drept.

Contestat este și faptul că documentațiile inițiale indicau adresa Păcurari nr. 122, în timp ce proiectul aflat acum pe masa consilierilor apare pe strada Petru Poni nr. 1A și 1B. Beneficiarul a explicat că adresa a fost corectată, însă petenta solicită certificatul de nomenclatură și un tabel care să demonstreze corespondența dintre vechea adresă, actuala adresă și numerele cadastrale.

Vecinii cer un studiu real de însorire

Clădirea de 14,30 metri ar urma să fie ridicată la distanță mică de locuințele existente. Beneficiarul a invocat faptul că zona urbanistică include blocuri cu patru și zece etaje, însă petenta susține că acest regim general nu oferă automat dreptul de a construi orice volum pe o parcelă restrânsă.

Aceasta solicită un studiu de însorire realizat de un specialist independent, pe baza unei ridicări topografice actuale și a unui model tridimensional. Verificarea ar trebui făcută pentru fiecare cameră afectată, la solstițiul de iarnă. Dacă nu este asigurată durata minimă de o oră și jumătate de lumină naturală, locatara cere reducerea volumului clădirii sau retragerea suplimentară a etajului superior.

Petenta mai solicită ca regimul de înălțime să fie înscris ca limită absolută, fără posibilitatea construirii ulterioare a unei mansarde, a unui alt nivel tehnic locuibil sau a transformării etajului retras. Ferestrele, terasele și balcoanele orientate spre vecini ar urma să respecte distanțele legale și să nu ofere vedere directă spre curți și locuințe.

Dispută privind cele 23 de parcări

Beneficiarul susține că proiectul prevede 23 de locuri de parcare, peste minimumul de 19 locuri rezultat din calculele prezentate. Locatara contestă însă modul de stabilire a necesarului și afirmă că nu au fost incluse toate locurile suplimentare pentru angajați și spațiile comerciale.

Aceasta cere recalcularea parcărilor în funcție de toate activitățile care vor funcționa în imobil și de numărul maxim de salariați. Parcările și manevrele mașinilor ar urma să fie realizate integral în interiorul proprietății, fără ocuparea străzii Petru Poni.

Memoriul solicită și un studiu de trafic bazat pe numărători efective, inclusiv la orele de intrare și ieșire de la școala și grădinița din zonă. Petenta consideră că avizele favorabile emise în principiu de Comisia de Circulație și Poliția Rutieră nu înlocuiesc verificarea capacității reale a străzii.

Sunt invocate și riscurile viitorului șantier: zgomotul, praful, vibrațiile, tasările și apariția unor fisuri în clădirile învecinate. Locatara cere expertizarea imobilelor din jur înaintea lucrărilor, monitorizarea terenului și realizarea unui proiect verificat pentru sprijinirea excavației necesare subsolului.

Organizarea șantierului ar urma să se facă integral în interiorul parcelei, fără depozitarea materialelor sau staționarea utilajelor pe stradă.

Capacitatea utilităților, pusă și ea sub semnul întrebării

Beneficiarul a arătat că ApaVital permite, în principiu, racordarea la rețeaua publică. Petenta susține însă că această posibilitate nu demonstrează capacitatea efectivă a rețelelor de a prelua consumul, canalizarea și apele pluviale generate de noua clădire.

Aceasta cere un aviz de capacitate, calcule hidraulice și un sistem de retenție a apelor pluviale, fără deversări către proprietățile vecine. Pentru rețelele electrice și de gaze aflate în apropierea viitoarei excavații sunt solicitate proiecte de deviere aprobate înaintea autorizării construcției.

Platforma pentru deșeuri ar urma să fie amplasată la minimum zece metri de ferestrele locuințelor, iar parcările la cel puțin cinci metri. Poziția recipientelor și traseul autospecialelor de salubritate trebuie indicate clar în planșe.

Proiectul se află și în vecinătatea Bisericii „Sfântul Mina”. Beneficiarul a susținut că lăcașul de cult nu va fi afectat și că vegetația existentă reduce vizibilitatea viitoarei clădiri. Petenta cere însă un punct de vedere oficial al Direcției Județene pentru Cultură și, dacă instituția îl consideră necesar, un studiu de inserție.

Primăria consideră consultarea încheiată, vecina cere dovezile

Raportul Direcției de Urbanism arată că documentația a fost publicată pe site, că au fost amplasate trei panouri și că proprietarii parcelelor învecinate au fost anunțați prin poștă. Pe baza acestor mențiuni, municipalitatea a considerat procedura de consultare încheiată.

Petenta cere însă dovezile efective: jurnalul publicării online, copiile notificărilor, procesele-verbale privind amplasarea panourilor și registrul modificărilor aduse proiectului. Aceasta contestă și modul în care a fost calculat termenul de 25 de zile pentru depunerea observațiilor.

În cazul în care proiectul a fost modificat substanțial după consultare, prin schimbarea parcelelor, a volumului, acceselor sau parcărilor, locatara solicită reluarea procedurii de informare publică.

Memoriul cere organizarea unei dezbateri publice, invitarea petentei la comisiile Consiliului Local și consemnarea unui vot nominal. Documentul solicită și transmiterea dosarului către Prefectură, Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția pentru Protecția Mediului, Direcția de Sănătate Publică și Direcția Județeană pentru Cultură.

„În lipsa remedierii, îmi rezerv dreptul la plângere prealabilă, acțiune în anulare și cerere de suspendare”, avertizează petenta.

Depunerea memoriului nu suspendă automat proiectul și nu demonstrează existența unei ilegalități. Consilierii locali pot aproba, modifica, amâna sau respinge PUZ-ul. Votul de vineri va fi dat însă după o nouă șarjă de petiții și după ce aleșii au fost avertizați că situația terenului municipal, calculele proiectului și modul de consultare a vecinilor pot ajunge ulterior în fața Prefecturii și a instanței.

Anton Farcaș