Fost primar, achitat definitiv în dosarul DIICOT cu prejudiciu de peste un milion de lei. Urmează să dea statul în judecată?

Un dosar instrumentat de DIICOT Vaslui, în care un fost primar și alte patru persoane au fost trimise în judecată pentru acuzații grave, printre care constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și spălare de bani, s-a încheiat definitiv. Curtea de Apel Iași a respins luni, 5 octombrie 2026, apelul formulat de Ministerul Finanțelor Publice, astfel că soluția pronunțată la fond, unde au fost dispuse achitări și încetarea procesului penal, a rămas definitivă.

Printre inculpați s-a aflat Tiberiu Lorin Coatu, fost primar al comunei Găgești, județul Vaslui. Alături de acesta au fost judecați Romică Lorenț, Irinel Cocuz, Andrei Ursu și M.C. „Respinge, ca nefondat, apelul formulat de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice, prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui. Definitivă”, se arată în soluția Curții de Apel Iași.

Dosarul ajunsese anterior pe masa judecătorilor vasluieni, care au dispus, în funcție de situația fiecăruia dintre inculpați, achitarea sau încetarea procesului penal. Tot atunci au fost respinse și pretențiile civile formulate în cauză. „Respinge, ca nefondată, acțiunea civilă formulată de Primăria Comunei Găgești, județul Vaslui, prin reprezentantul legal. Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice”, au stabilit judecătorii de la instanța de fond.

Procesul celor cinci începuse la 1 octombrie 2024, după ce procurorii DIICOT Vaslui i-au trimis în judecată într-un dosar care viza, printre altele, modul în care ar fi fost derulate și decontate lucrări pentru amenajarea și construirea unor poduri pe raza comunei Găgești.

Acuzațiile formulate de anchetatori la adresa fostului primar erau serioase. Procurorii susțineau că acesta ar fi avut rolul de a promova și susține proiectul privind podurile din comună, folosindu-se de atribuțiile pe care le avea în calitate de edil.

„Inculpatul s-a asociat cu inculpați, în vederea realizării unui scop comun infracțional, ce a avut ca urmare prejudicierea bugetului de stat, prin neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau îndeplinirea defectuoasă și prin operațiuni de înregistrare de acte financiar-contabile fictive în scopul obținerii de beneficii financiare de către membrii grupării”, arătau anchetatorii.

Potrivit acuzației, rolul fostului edil ar fi constat în „promovarea și susținerea proiectului privind amenajarea și construcția podurilor de pe raza comunei Găgești”, întocmirea documentației necesare și înaintarea acesteia către Guvern.

Mai mult, procurorii susțineau că fostul primar ar fi atestat situații nereale prin semnarea unor facturi fiscale la rubrica de primire și ar fi dispus decontarea acestora, deși ar fi știut că documentele nu reflectau situația reală.

Una dintre cele mai importante acuzații privea decontarea unor lucrări în valoare totală de 1.053.000 de lei. „Acesta și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, fapt ce a adus o pagubă însemnată bugetului de stat, prin acceptarea unor documente false, cunoscând că reprezentau o situație nereală, ce au avut ca urmare decontarea unor lucrări în valoare totală de 1.053.000 de lei”, susțineau procurorii DIICOT.

Anchetatorii mai afirmau că fostul primar nu ar fi supus aprobării Consiliului Local efectuarea studiului de fezabilitate și că ar fi dat dispoziții verbale pentru plata a 136.850 de lei către o societate pentru proiectare, fără aprobarea Consiliului Local și fără să existe, potrivit procurorilor, un contract de prestări servicii între cele două părți.

În același dosar, DIICOT susținea că edilul ar fi semnat și dispoziții de plată pentru prestații privind supravegherea lucrărilor care nu ar fi fost efectuate. Prejudiciul indicat de procurori pentru această componentă a acuzației era de 55.000 de lei în dauna Primăriei comunei Găgești.

Toate acestea au rămas însă acuzațiile formulate de anchetatori. Dosarul nu s-a încheiat cu o condamnare a fostului primar. După soluția favorabilă obținută la instanța de fond, ultima cale de atac exercitată în cauză a fost respinsă luni de Curtea de Apel Iași, iar hotărârea a devenit definitivă.

Rămâne acum întrebarea dacă fostul edil, după dosarul penal și anii petrecuți în instanță, va încerca la rândul său să ceară despăgubiri statului. O asemenea eventuală acțiune este însă o chestiune separată și, până la formularea ei, nu poate fi prezentată drept un demers deja început.

Alexandru Damian