Jale printre dezvoltatorii imobiliari din Iași. „Finul și nașul aprobă PUZ-urile”, șușotesc liberalii

De trei luni, proiectele imobiliare importante din Iași se lovesc, în Consiliul Local, de abținerile liberalilor. În practică, o parte dintre marile dezvoltări ale orașului au ajuns să depindă nu doar de avizele și specialiștii Primăriei, ci și de filtrul politic stabilit înainte de ședințele Consiliului Local. Astăzi, 30 septembrie, se anunță din nou o zi tristă pentru dezvoltatorii imobiliari: 13 PUZ-uri sunt pe ordinea de zi, iar surse politice susțin că mai multe dintre ele nu vor strânge voturile necesare.

În interiorul PNL Iași, discuțiile sunt acide. Unele sunt purtate direct, altele pe la colțuri. Surse liberale susțin că Alexandru Muraru, președintele filialei județene, a impus un control politic mult mai strict asupra modului în care cei șapte consilieri PNL votează proiectele imobiliare, intrând astfel în conflict inclusiv cu primarul Mihai Chirica, în subordinea căruia funcționează aparatul administrativ și direcțiile specializate în urbanism.

În prezent, proiectele importante trec, înaintea votului din Consiliul Local, printr-un mecanism intern al PNL Iași. Biroul Politic Județean stabilește poziția partidului, iar aleșii liberali trebuie să respecte consemnul.

În interiorul partidului circulă însă și o formulă mult mai acidă: „finul și nașul aprobă PUZ-urile”. Mai mulți liberali au declarat pentru Ziarul de Interes că Răzvan Timofciuc, finul lui Alexandru Muraru, ar avea un rol important în analiza proiectelor pe baza cărora conducerea partidului stabilește ulterior votul. Timofciuc neagă categoric.

Alexandru Muraru confirmă însă existența mecanismului și își asumă funcționarea lui. „Analiza proiectelor importante supuse votului în administrația locală și județeană face parte dintr-un mecanism intern, instituțional și asumat de PNL Iași. Ca președinte al organizației județene, particip la acest mecanism de coordonare și îmi asum funcționarea lui”, ne-a transmis șeful PNL Iași.

Muraru spune că nu sunt analizate numai PUZ-urile. În funcție de proiect, grupul ia în calcul „oportunitatea politică și administrativă”, impactul asupra comunității, compatibilitatea cu programul PNL, implicațiile financiare și juridice. În cazul proiectelor imobiliare se adaugă densificarea, traficul, infrastructura, mobilitatea, integrarea în zonă, observațiile comunității și istoricul proiectului.

Așadar, chiar șeful PNL recunoaște că filtrul nu este unul exclusiv tehnic. În aceeași analiză se întâlnesc criterii urbanistice cu „oportunitatea politică și administrativă”.

Muraru a explicat și cine face parte din grup: președintele organizației județene, președintele organizației municipale, secretarul general, liderii grupurilor PNL din Consiliul Local și Consiliul Județean și un reprezentant al consilierilor locali pentru problemele de mobilitate urbană. „Este o activitate colectivă, ședințe fizice și online, desfășurată în baza unui mandat al organizației, nu o analiză individuală realizată de o singură persoană”, spune Muraru. Numai că în componența enumerată de el nu apare, ca atare, niciun urbanist sau arhitect.

Iar documentul „Propunere de vot”, votat de BPJ înaintea ședinței Consiliului Local din 31 iulie și consultat de Ziarul de Interes, nu conține doar decizii politice de tip „PENTRU” sau „ABȚINERE”. În el apar concluzii prezentate chiar drept rezultate ale unei „analize tehnice”.

Pentru șase PUZ-uri considerate cu „impact/risc urbanistic”, indicația era fără echivoc: „ABȚINERE, indiferent de clarificările aduse pe parcursul ședinței”. Cu alte cuvinte, consemnul era stabilit înainte ca eventualele explicații suplimentare din plen să mai poată schimba poziția partidului.

Culmea, formulările din raport ridică întrebări tocmai asupra autorului analizei. La PUZ-ul de pe strada Moara de Vânt nr. 169 apare concluzia: „Volumetria este împinsă la maximum legal admis”.

Pentru strada Trei Fântâni nr. 6D, autorii vorbesc despre o „exploatare foarte intensă” și spun că regimul de cinci etaje „forțează puternic limitele volumetrice ale unei parcele mici”.

La proiectul de pe strada Sergent Grigore Ioan nr. 7 și strada Tabacului, pe fosta platformă COMAT, raportul notează un CUT de 4,0 și un turn de 115 metri, după care concluzionează: „Inserție care nu se armonizează, ci dictează de una singură un nou pol de mare înălțime”.

Verdictul final este și mai amuzant: „CUT 4,0 și turn de 115 m — cel mai problematic proiect de pe ordinea de zi, impact ireversibil asupra siluetei orașului”, se arată în nota autorului.

La Păcurari nr. 167A, autorii merg până la atribuirea unei intenții dezvoltatorului: „Forțarea unui coeficient de 3,9 pe un teren sub 3.000 mp indică o intenție clară de maximizare a profitului prin supraaglomerare”.

Cine scrie asemenea concluzii?

Ziarul de Interes l-a întrebat ulterior pe Alexandru Muraru care dintre membrii grupului are calificare de urbanist, arhitect sau specialist în trafic și cine redactează efectiv partea de „analiză tehnică”. Liderul PNL Iași a citit mesajul, dar până la închiderea ediției nu a mai răspuns. În acest punct apare Răzvan Timofciuc.

Sursele Ziarului de Interes susțin că fostul consilier local ar fi fost cooptat de Muraru pentru analiza proiectelor și pregătirea rapoartelor folosite înainte de stabilirea consemnului.

Timofciuc a respins categoric informația. „Aud pentru prima oară așa ceva, nu știu din ce surse ați auzit. Nu e adevărat. Ar fi absurd să fie așa, nu știu de unde aveți asta. Am alte preocupări acum, nu mai activez în zona politică. Vă asigur că este doar dezinformare din partea lor”, ne-a spus inițial.

Numai că, în aceeași convorbire, a spus ulterior exact contrariul în privința faptului că mai auzise sau nu acuzația. „Nu e pentru prima oară când aud acest lucru, probabil sunt câțiva colegi din Consiliul Local care spun asta”, a precizat Timofciuc.

A mers apoi mai departe: „Știu din ce zonă vin și cine v-a spus. S-a folosit și pe grupurile interne acest lucru, cel mai probabil a fost o formă de a discredita”. Iar spre final a declarat: „Am mai auzit asta, a fost și în interiorul partidului un atac intens pe aceeași idee”.

Contradicția privește faptul dacă mai auzise sau nu informația. În privința implicării sale în redactarea analizelor, Timofciuc a rămas consecvent. În schimb, el a confirmat direct apropierea de șeful PNL Iași. „Probabil încearcă să se folosească de relația mea apropiată de Alex ca să îl atace pe el, să discrediteze demersul pe care l-a început în interiorul partidului cu privire la abordarea CL pe acest subiect”, spune Timofciuc.

Acesta recunoaște și că discută cu Muraru, dar susține că sunt conversații generale: „Dacă mai vorbim pe baza experienței mele din Consiliul Local, sunt pur și simplu discuții generale, în niciun caz punctuale pe proiectele de pe ordinea de zi”.

Răzvan Timofciuc cunoaște bine mecanismele Consiliului Local. A activat în trecut în PNL, ulterior a fost consilier USR, iar după excluderea din USR a fost ales viceprimar al Iașului, în 2024, cu sprijinul PNL și PMP. În martie 2025 a devenit director al Cancelariei Prefectului Iași, funcție pe care nu o mai ocupa în septembrie același an. Astăzi spune că nu mai activează politic.

Mecanismul impus de PNL a produs deja efecte vizibile. Pe 2 iulie, conducerea partidului stabilise abținerea la opt PUZ-uri. Patru au fost retrase, dar la alte patru consilierii liberali au ignorat consemnul și au votat pentru. Proiectele au trecut.

A doua zi, PNL a reamintit existența unei decizii interne potrivit căreia consemnul de vot este obligatoriu, iar nerespectarea lui atrage răspundere disciplinară. Alexandru Muraru a anunțat că va propune sancționarea consilierilor care nu respectaseră decizia partidului.

O lună mai târziu, situația era deja schimbată. Pe 31 iulie, liderul grupului PNL din Consiliul Local, Ciprian Bostan, a vorbit în plen despre un „consemn de vot imperativ”. Mai mult, Bostan a spus răspicat: „Nu este neapărat actul nostru de voință, nu este un efect al judecății noastre, suntem obligați la acest lucru”.

La 28 august, PNL a anunțat din nou abținerea la alte opt PUZ-uri. Proiectele nu au mai ajuns la vot, fiind retrase de primarul Mihai Chirica, care a invocat necesitatea verificării capacității rețelelor de utilități și precedentul problemelor de la Panoramic Galata.

Tot disputa privind PUZ-urile a dus și la explozia conflictului dintre Chirica și Muraru. Primarul l-a acuzat public pe liderul PNL de presiuni asupra consilierilor liberali și a cerut intervenția conducerii centrale a partidului. Muraru a respins acuzațiile și a susținut că problema reală este modul în care s-a construit în Iași și lipsa infrastructurii necesare dezvoltărilor.

Astăzi, pe 30 septembrie, alte 13 PUZ-uri ajung pe masa Consiliului Local. Muraru respinge totuși ideea că PNL poate decide singur soarta unui proiect. „PNL are 7 consilieri locali din totalul de 27. Prin urmare, dacă un proiect întrunește majoritatea legală necesară prin voturile celorlalte formațiuni politice, el poate fi adoptat independent de poziția PNL”, ne-a transmis acesta.

Matematic, are dreptate: PNL nu poate bloca singur un PUZ. În ultimele luni însă, voturile liberalilor s-au suprapus în mai multe cazuri peste abținerile USR și PSD, uneori, ale altor consilieri. USR dar și PSD susțin că are propriile criterii evaluare ale proiectelor imobiliare. Nu există până acum o dovadă publică a unui acord pentru blocarea proiectelor din partea PNL, PSD și USR. De asemenea, în decursul acestui mandat, au fost situații când consilierii PSD și USR s-au abținut la unele proiecte, ele fiind sprijinite de către PNL, AUR și CURAJ.

Rămâne însă întrebarea care a aprins discuțiile chiar în interiorul liberalilor: cine redactează, de fapt, analizele pe baza cărora BPJ stabilește votul?

Muraru își asumă mecanismul, dar nu a spus cine este specialistul care formulează concluziile tehnice. Timofciuc neagă că ar avea acest rol. Iar liberalii care au discutat cu Ziarul de Interes continuă să șușotească aceeași formulă: „finul și nașul aprobă PUZ-urile”.

Andra Popescu

Citește și:

ANALIZĂ | Pleacă Chirica la AUR? Calculele din Consiliul Local arată o posibilă majoritate cu voturi AUR, PSD, PMP chiar și PNL

AUR Iași acuză parlamentarii locali că nu au susținut finanțarea stadionului de pe șes Bahlui. Proiectul rămâne blocat de lipsa banilor

Chirica a ieșit nervos după ședința de consiliu local de astăzi, unde proiectele imobiliare au căzut ca popicele: „Muraru nenorocește Iașul”

Chirica versus Muraru: va trece de Consiliul Local cartierul nașului de la Conest, proiectat la poalele Cetățuii?

Cine a făcut Muzeul Pogromului de la Iași? Maricel Popa și Alexandru Muraru prezintă versiuni diferite