Hotelul care ar trebui să se ridice în locul restaurantului Moara de Foc se naște greu. După plângerile vecinilor, proiectul ajunge din nou în Consiliul Local | VIDEO

Ziarul de Interes

11 min de citit

Proiectul imobiliar pregătit pe terenul fostului restaurant „Moara de Foc”, din strada Păcurari nr. 167A va fi dezbătut iar în ședința Consiliului Local de pe data de 31 martie. Deși documentația urbanistică a fost înregistrată la Primăria Iași încă din 19 decembrie 2019, investiția propusă de SC Indiana SRL a întâmpinat ani de sesizări, plângeri ale vecinilor, răspunsuri tehnice și reluări de proceduri. La șapte ani de la primele demersuri, investitorul spune că a pierdut inclusiv bani și fonduri europene, în timp ce locatarii din zonă au invocat riscuri legate de înălțimea clădirii, apropierea față de imobilele existente, traficul și afectarea calității vieții.

Miza nu este deloc mică. Potrivit Raportului de informare și consultare a publicului nr. 30809 din 6 martie 2023, întocmit de Direcția Arhitectură și Urbanism din cadrul Municipiului Iași și semnat de arhitectul-șef de atunci, proiectul de pe Păcurari nr. 167A prevede construirea unui ansamblu hotelier și rezidențial pe un teren de 2.943 de metri pătrați. Documentul oficial al Primăriei arată că indicatorii urbanistici propuși sunt mari pentru o zonă deja aglomerată: înălțime maximă la atic de 35 de metri, regim de înălțime 2S+P+M+9E, POT maxim de 50% și CUT maxim de 3,9 mp ADC/mp teren. În același raport este menționat că beneficiarul documentației este SC Indiana SRL, prin omul de afaceri Marian Crețu.

Opoziția vecinilor a apărut încă din fazele timpurii ale proiectului și s-a coagulat oficial în 2021. În Hotărârea adunării generale din 4 noiembrie 2021, Asociația de Proprietari Bloc 594 a consemnat tranșant că „proprietarii asociației bloc 594 nu sunt de acord cu ridicarea acestor structuri”. În același document, asociația susține că, la dezbaterea publică din 14 iulie 2020, Marian Crețu, reprezentantul SC Indiana SRL, „nu a fost dispus să asculte doleanțele vecinilor” referitoare la poluarea mediului pe perioada șantierului, riscul afectării structurii de rezistență a blocului 594 în contextul intenției de a construi două niveluri de subsol, desființarea locurilor de parcare din fața blocului, afectarea trotuarelor laterale, crearea unor căi de acces prin fața treptelor de la intrare, umbrirea apartamentelor dinspre sud și vest și „supraaglomerarea și poluarea celei mai mari intersecții din str. Păcurari”, potrivit hotărârii asociației.

La scurt timp, și proprietarii imobilului din strada Păcurari nr. 145 au notificat oficial Primăria Iași. În adresa semnată de Luminița Enea și Maria Hliboceanu, aceștia au anunțat că se opun propunerii PUZ pentru strada Păcurari nr. 167A și au invocat lipsa unui studiu de impact asupra clădirii lor. „Nu s-a întocmit un studiu de impact asupra imobilului nostru, având în vedere apropierea clădirilor de pe planșa din noua propunere PUZ. Acest proiect ne va afecta direct siguranța clădirii aflată în proprietatea noastră, edificarea ulterioară și va avea un impact economic și juridic”, au scris cei doi proprietari. Aceștia au adăugat că „distanța dintre clădirile de pe planșa noului PUZ, față de imobilul nostru, este mult mai mică decât jumătate din înălțimea acestor clădiri”, indicând în document o distanță de 4 metri.

O altă sesizare a fost formulată de SC Dental Care SRL, care a cerut Primăriei lămuriri punctuale cu privire la schimbările urbanistice propuse. În plângerea scrisă, firma atrage atenția că prin PUZ se urmărește „modificarea statutului zonei din mici și mijlocii în CM” și întreabă dacă această modificare afectează și proprietatea sa și dacă este obligatoriu acordul vecinilor. În același document se reclamă și faptul că alinierea laterală s-ar reduce până aproape de limita de proprietate, „până la o distanță de 65 cm”, iar autorii sesizării întreabă dacă o asemenea soluție „presupune sau nu obligativitatea obținerii acordului scris al vecinului”. Tot SC Dental Care SRL a invocat și apropierea foarte mare dintre viitoarea construcție și imobilele existente, arătând că ridicarea „unui imobil cu regim de înălțime 2+P+M+9 cu Hmax = 35 m” la mai puțin de 2 metri de o construcție existentă ridică probleme inclusiv din perspectiva Codului Civil și cerând autorităților să precizeze „în ce fază se cere aceasta (PUZ, PUD, PAC)”.

Tensiunile au mers și dincolo de obiecțiile tehnice

Într-o adresă datată 21 ianuarie 2022 și transmisă Primăriei Iași, Consiliului Local și Serviciului de Urbanism, Enea Eduard, coproprietar al imobilului din Păcurari 145, a reclamat modul în care a fost contactat de inițiatorul proiectului. „În data de 18 ianuarie 2022, am fost contactat telefonic de o persoană care m-a informat că se numește Crețu Marian și este inițiatorul propunerii PUZ mai sus menționate”, a scris acesta. Enea Eduard a arătat că i s-a spus că trebuie să primească un dosar cu actele privind PUZ-ul și să semneze o adresă de primire a documentelor „pentru «ca așa i-au cerut cei de la Serviciul Urbanism al Primăriei Iași»”. În aceeași adresă, coproprietarul susține: „Consider că dl. Crețu nu are nicio calitate să-mi ceară lucrul acesta” și solicită ca toată corespondența din partea Primăriei să-i fie comunicată „prin mijloacele stabilite de legiuitor”, cerând totodată respectarea protecției datelor personale pentru a nu mai fi „pus în situația de a fi hărțuit de această persoană”.

La toate aceste acuzații a venit și răspunsul proiectantului, arhitectul Dragoș Ciolacu. În punctul de vedere transmis după sesizările formulate de Enea Luminița, Hliboceanu Maria și Eduard Enea, acesta susține că obiecțiile nu sunt întemeiate. „PUZ-ul întocmit este în sine un studiu de impact asupra vecinătăților, iar prin faptul că acesta respectă toate legile în vigoare plus răspunde la solicitările vecinilor printr-o retragere suplimentară face irelevantă această observație”, a răspuns arhitectul. Tot el a adăugat că „PUZ-ul și soluția urbanistică propusă va genera un impact pozitiv asupra zonei”, prin eliminarea unei construcții vechi și înlocuirea ei cu „un ansamblu de servicii moderne care va îmbunătăți cota imobiliară”, iar siguranța clădirilor va fi asigurată prin proiectul de execuție și prin cerințele din autorizația de construire.

Un răspuns și mai detaliat a venit după plângerea Asociației de Proprietari Bloc 594. În documentul trimis Serviciului de Urbanism, arhitectul Dragoș Ciolacu admite că „pe perioada execuției orice șantier produce disconfort la nivel local”, dar spune că există „reglementări legale foarte precise” privind diminuarea zgomotului și a altor surse de disconfort, mergând până la închiderea șantierului dacă acestea nu sunt respectate. Referitor la teama că subsolurile ar putea afecta structura blocului, arhitectul afirmă că „este imposibil ca o nouă inserție să afecteze alte structuri”, deoarece investițiile de acest tip trec prin verificări asumate de specialiști autorizați.

Pe tema locurilor de parcare, proiectantul susține că „prin PUZ nu se desființează nici un loc de parcare existent sub acest statut” și că investitorul s-a angajat să amenajeze „șase locuri de parcare” pe terenul propriu și să lărgească aleea carosabilă la 7 metri, de la 4 metri cât ar avea în prezent. Despre accesul în ansamblu, Ciolacu a scris că „calea secundară de acces în ansamblu se află la distanța de 8 m față de intrarea în bloc”, iar în privința însoririi a susținut că există un studiu public care arată că nu există „nici un fel de pericol de umbrire a vecinătăților”. Arhitectul a admis totuși că intersecția se va aglomera, dar a precizat că soluția de circulație aprobată de Direcția Regională de Drumuri și Poduri ar urma să fluidizeze traficul. În același document, tonul devine mai dur, proiectantul susținând că, pe lângă sesizări legitime, „s-au strecurat și unele, care dovedesc rea voință și dezinteresul pentru buna vecinătate”. Tot el afirmă că, la ședința din 14 iulie 2020, investitorul Marian Crețu ar fi acceptat toate doleanțele Asociației de Proprietari consemnate în procesul-verbal, însă „președintele asociației, domnul Timofeiov – Tudose Sergiu, continuă să-și dezinformeze membrii și să mențină o stare de tensiune inutilă”.

Dincolo de schimbul de acuzații, Raportul Primăriei din 2023 confirmă oficial cât de amplă a fost opoziția. Documentul enumeră mai multe sesizări înregistrate la Primărie, printre care cele cu numerele 125631 și 125632 din 11 noiembrie 2021, 141634 din 17 decembrie 2021, 1395 din 6 ianuarie 2022, 8803 și 8277 din 21 ianuarie 2022, 9209 din 25 ianuarie 2022, 11764 din 31 ianuarie 2022 și 14250 din 3 februarie 2022, pe lângă alte obiecții formulate încă din 2020. Tot în raport sunt sintetizate principalele nemulțumiri: faptul că documentația urbanistică ar fi fost elaborată nelegal în ceea ce privește regimul de aliniere lateral și posterior, posibilitatea construirii pe latura de nord până la limita de proprietate cu evazare de 0,65 metri, derogarea de la CUT maxim, riscul ca nivelurile subterane să afecteze clădirile învecinate, schimbarea UTR din AI3 în CM, înălțimea considerată prea mare în raport cu vecinătățile, presupusa nerespectare a Ordinului Ministerului Sănătății nr. 119/2014, necesitatea acordului vecinului, poluarea, aglomerarea intersecției, afectarea locurilor de parcare și a trotuarelor și umbrirea apartamentelor existente.

Cu toate acestea, Primăria a consemnat în raport că, după formularea răspunsurilor de către inițiatorul PUZ, etapa de informare și consultare a publicului a fost considerată încheiată, iar „s-a demarat circuitul legal de avizare pentru documentația Plan urbanistic zonal Iași, strada Păcurari nr. 167A, număr cadastral 130604”, potrivit documentului semnat de Direcția Arhitectură și Urbanism.
Între timp, investitorul Marian Crețu susține că dosarul a fost frânat ani de zile și că o parte dintre plângeri nu aveau bază reală. „Acele plângeri le-a rezolvat arhitectul, nu erau întemeiate. De exemplu, unul dintre cei care s-au plâns avea un WC care nu era legal, în apropiere. În fine, am deja șapte ani de când mă chinui să fac proiectul, dar nu am reușit. Am pierdut și bani, fonduri europene, dar aici au fost două cauze: întârzierea cauzată de proiect, dar și că nu au mai fost fonduri la un moment dat”, ne-a declarat Marian Crețu, patronul restaurantului Moara de Foc și al hotelului Indiana din Târgu Cucu.

Dosarul are și o componentă interesantă de structură juridică. Potrivit actului adițional la contractul privind constituirea dreptului de superficie autentificat sub nr. 14.193 din 12 decembrie 2018, terenul de la Păcurari nr. 167A aparține societății MOLDO IMOBILIS SRL, în timp ce dreptul de superficie este deținut de Indiana SRL. Ambele firme sunt reprezentate de același administrator, Marian Crețu. În document se arată că dreptul de superficie este constituit pe 99 de ani, iar ulterior a fost emis și Certificatul de Urbanism nr. 539 din 14 martie 2024 pentru același imobil. Actul menționează o suprafață măsurată de 2.971 de metri pătrați, față de 2.943 de metri pătrați în acte, pentru terenul din intravilanul municipiului Iași, de pe strada Păcurari nr. 167A, cu număr cadastral 130604.

Mai există și un episod care ridică semne de întrebare în traseul administrativ al documentației. Proiectul a mai fost propus și în 2022, iar documentele și opisul cu avizele pentru construirea ansamblului hotelier și rezidențial au fost trimise către city managerul de atunci al Primăriei Iași, Petru Movilă. Documentația documentația a fost înregistrată la data de 20 iunie 2022. Astăzi, Movilă este consilier personal al primarului Mihai Chirica. Din datele prezentate nu rezultă, în sine, o neregulă administrativă, dar episodul arată că dosarul a circulat la nivel înalt în aparatul municipal și a continuat să fie susținut administrativ în paralel cu valul de obiecții din partea vecinilor.

După aproape șapte ani de la inițierea proiectului, cazul „Moara de Foc” rămâne unul dintre cele mai relevante conflicte urbanistice din Iașiul recent. Pe de o parte, investitorul vorbește despre ani pierduți, bani blocați și oportunități ratate. Pe de altă parte, locatarii din vecinătate susțin, în documente oficiale, că proiectul este prea mare, prea apropiat de imobilele existente și prea împovărător pentru o zonă deja sufocată de trafic. (Doru Mihuleac)