Chirica încearcă a treia oară să treacă bonusurile de 2 milioane lei. Cine răspunde dacă vor fi declarate ilegale?
Consiliul Local Iași este chemat marți să voteze, pentru a treia oară, bugetele și mandatele privind remunerațiile conducerii companiilor aflate în subordinea municipalității. În centrul disputei se află bonusuri de sute de mii de lei prevăzute pentru directori și membri ai conducerii executive, sume care au dispărut din noile variante ale proiectelor de hotărâre, deși au rămas incluse în totalurile bugetare.
Miza votului este mare. De altfel, potrivit consilierilor din opoziție, documentele au fost modificate după scandalul izbucnit la precedentele tentative de aprobare, însă nu pentru a elimina sumele controversate, ci pentru a le face mai puțin vizibile.
Bonusurile au dispărut din proiecte, dar nu și din bugete
Modificările au fost observate de consilierii locali înaintea ședinței programate pe 23 iunie. „Noua lege nu permite mai mult de două salarii brute, adică vreo 10.000 de lei. La ultima ședință de Consiliul Local au fost sumele inițiale. Au trimis aceleași proiecte. De asta am avut o ședință de comisie în care le-am explicat că nu se poate ce vor ei și nu a mai avut loc ședința de plen. Au retras toate proiectele. Au șters sumele din proiect. Deci nu mai spune cât ia bonus. Spune doar că respectă legea”, a declarat consilierul local CURAJ, Cosette Chichirău.
Potrivit acesteia, valorile totale au rămas identice cu cele prezentate anterior. „Suma totală e fix aceeași, doar că au șters suma pentru director. Sumele totale au rămas aceleași în proiect, doar că nu au mai defalcat pe cât ia directorul, cât ia consiliul de administrație și așa mai departe. Și-au dat seama că o să fie scandal dacă se vede suma de 363.000 de lei. Și atunci au șters acel paragraf și au rămas doar totalurile. Înainte spuneau clar că cheltuielile aferente contractului de mandat sunt 1.452.000 de lei, din care pentru director atâta. Și acum au rămas cu aceeași sumă totală, dar au șters detaliile”, a mai precizat Chichirău.
Practic, susțin criticii proiectelor, bonusurile nu au fost eliminate, ci au fost „îngropate” în capitole bugetare generale, astfel încât să nu mai poată fi identificate ușor de către consilieri sau de opinia publică.
Opoziția acuză o procedură inversată
Pe lângă lipsa de transparență reclamată, consilierii contestă și ordinea în care sunt parcurși pașii administrativi prevăzuți de lege.
Potrivit lui Liviu Gavril, consilier local PSD, companiile municipale încearcă să obțină aprobarea bugetelor înainte ca noile contracte de mandat să fie renegociate și adaptate la prevederile Legii nr. 158/2025, act normativ care a modificat regulile de guvernanță corporativă prevăzute de OUG nr. 109/2011. „Demersul este total neserios. Nu poți să pui pe ordinea de zi proiecte privind mandatarea membrilor AGA pe indemnizații și imediat să vii cu bugetele, fără coerență între ele. Bugetele sunt făcute pe aceleași sume stabilite anterior de directori, deci, în realitate, nu s-a schimbat nimic. Se invocă o reducere la nivel declarativ, dar în bugete apar în continuare valori care nu respectă cadrul legal”, a precizat Gavril.
Conform precizărilor emise de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), întreprinderile publice aveau obligația ca, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, să semneze acte adiționale pentru alinierea remunerațiilor la noile plafoane legale. „Problema majoră este procedura. Mai întâi trebuiau mandatați membrii AGA, apoi aceștia să negocieze contractele de mandat, să se facă actele adiționale, iar abia ulterior să vină bugetele. Acum se încearcă inversarea pașilor. În realitate, nu există nici acte adiționale semnate, nici renegocieri finalizate, dar se forțează aprobarea bugetelor ca și cum totul ar fi deja rezolvat. Dacă aceste sume sunt votate, se ajunge la remunerații care depășesc de 20 sau chiar 30 de ori limitele considerate normale în raport cu legislația invocată”, mai susține consilierul local.
Ce bonusuri sunt prevăzute pentru directori
Documentele inițiale și anexele financiare analizate de Ziarul de Interes arată că la nivelul companiilor municipale sunt prevăzute componente variabile consistente pentru conducerea executivă.
La Compania de Transport Public Iași, conducerea formată din directorul general Cristian Stoica dar și ceilalți șefi Cristinel Talef, Lavinia Dobrescu și Maricel Ghercă, ei au prevăzută o componentă variabilă totală de 868.000 de lei.
La Termo-Service SA, directorul general Alin Aivănoaei are prevăzut un bonus de 387.000 de lei.
La Salubris SA, componenta variabilă propusă pentru directorul general Cătălin Neculau ajunge la 363.000 de lei.
La Servicii Publice SA, conducerea coordonată de Laurențiu Ivan are prevăzută o componentă variabilă de 324.000 de lei.
La EcoPiața SA, pentru directorul general Vasile Tiron este prevăzut un bonus de 108.950 de lei.
Ce indemnizații primesc administratorii
În paralel cu bonusurile directorilor, Consiliul Local trebuie să aprobe și indemnizațiile fixe ale membrilor neexecutivi din consiliile de administrație. La Citadin SA, indemnizația propusă este de 10.500 lei brut pe lună pentru fiecare dintre cei șapte membri ai Consiliului de Administrație. La EcoPiața SA, indemnizația este de 5.500 lei brut lunar pentru cei cinci membri ai CA. La Salubris SA, avizul AMEPIP indică o indemnizație de 9.800 lei brut lunar pentru membrii neexecutivi ai Consiliului de Administrație, iar remunerația fixă a directorului general este de 20.128 lei brut pe lună. La CTP Iași, indemnizația membrilor neexecutivi este de 10.875 lei brut pe lună. La Termo-Service SA, structura de conducere ajunge la o remunerație brută lunară de 34.212 lei.
Cine răspunde dacă hotărârile sunt contestate
Un alt subiect ridicat înaintea votului este cel al răspunderii pentru eventualele consecințe juridice. Potrivit lui Liviu Gavril, mecanismul actual mută responsabilitatea către cei care votează efectiv proiectele. „În toată această schemă, responsabilitatea este împinsă în jos pe lanțul decizional. Executivul, adică primarul, invocă faptul că pune în aplicare hotărârile Consiliului Local, deci formal nu își asumă votul pentru sumele respective. Dacă aceste hotărâri sunt adoptate și ulterior considerate nelegale sau prejudiciabile, consecințele nu se opresc la nivel politic. Există riscul ca directorii să fie obligați să restituie sumele încasate, dacă se constată că au fost acordate peste limitele legale sau fără bază corectă”, afirmă consilierul local.
Acesta susține că cea mai mare expunere rămâne însă la nivelul aleșilor locali. „În același timp, răspunderea cea mai expusă rămâne la consilierii locali, cei care votează efectiv bugetele. Ei sunt cei care își asumă ridicarea mâinii și aprobarea unor sume care pot deveni ulterior subiect de anchetă sau control. Practic, se creează un mecanism în care decizia politică este separată de executare: primarul se apără prin faptul că aplică o hotărâre, directorii pot fi puși să returneze banii, iar consilierii pot răspunde direct pentru votul exprimat”, este de părere Gavril.
Ședința de marți, 23 iunie va avea pe ordinea de zi 13 proiecte de hotărâre semnate de primarul Mihai Chirica și avizate de secretarul general al municipiului, Denisa Liliana Ionașcu. Acestea vizează atât mandatarea reprezentanților Municipiului Iași în Adunările Generale ale Acționarilor pentru stabilirea indemnizațiilor, cât și aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pe anul 2026 pentru Salubris, Servicii Publice, CTP, EcoPiața, Citadin, Termo-Service și Tehnopolis.
Andra Popescu
Comentarii
Lasă un răspuns
Ultima oră
Te-ar interesa și
Articole recente
Ai un pont pentru noi?
Trimite-ne informația rapid și confidențial. O verificăm și revenim.
Scrie-ne pe WhatsApp
E un fel de „manual de guvernanță corporativă pentru șmecheri”, ediția Iași 2026.
Pe scurt, ce avem aici:
– Bonusurile: nu dispar, doar se mută „sub preș” în totaluri bugetare. Paragraful cu 363.000 lei pentru director? Șters. Suma? Intactă. Magie contabilă de primărie: „nu se vede, deci nu există”.
– Procedura: legea spune: întâi mandatare AGA → renegociere contracte → acte adiționale → abia apoi bugete. La Iași: întâi bugete umflate, apoi vedem noi cu legea. Guvernanță corporativă, dar pe fast-forward și cu subtitrare ștearsă.
– Răspunderea: primarul Mihai Chirica semnează proiectele, dar se spală pe mâini: „eu doar pun în aplicare hotărârile Consiliului Local”. Directorii iau banii, dar pot fi obligați să-i dea înapoi „dacă…”. Consilierii locali sunt lăsați în față, cu mâna pe butonul de vot și cu gâtul pe butuc. Clasic: beneficiul sus, riscul jos.
Concluzie:
Avem un mecanism perfect uns în care:
– banii curg în sus,
– răspunderea curge în jos,
– iar transparența se oprește la nivelul paragrafului șters din anexă.
Dacă hotărârile vor fi declarate ilegale, vom auzi, probabil, aceeași placă:
„A fost o neînțelegere”, „așa ne-a venit de la juridic”, „nu știam”, „nu e clară legea”.
Dar adevărul e simplu:
cine a gândit schema știa exact ce face,
cine o votează știe exact ce riscă,
iar cine plătește, ca de obicei, nu e nici în AGA, nici în CA, nici în biroul primarului Mihai Chirica.
E în stația de tramvai, la coadă la impozite.