Iașul celor 9 Kaufland-uri: hipermarketul din Dacia, autorizat fără infrastructură de trafic completă
Extinderea rețelei Kaufland în Iași intră într-o altă etapă, după ce Primăria Municipiului Iași a emis zilele trecute autorizația de construire pentru magazinul din cartierul Dacia, pe strada Sergent Grigore Ioan nr. 10. Zona este aglomerată însă foarte prolifică imobiliar. Autorizația eliberată de către primărie, nr. 163 din 10 martie 2026, confirmă nu doar o investiție de mari dimensiuni, ci și un model de dezvoltare care ridică semne de întrebare: proiectele comerciale sunt aprobate de către funcționari înainte ca infrastructura rutieră să fie pregătită.
Investiția aparține companiei Kaufland România Societate în Comandită și vizează construirea unui hipermarket pe un teren de 21.207 metri pătrați, proprietatea solicitantului. Suprafața totală reglementată prin Planul Urbanistic Zonal aprobat prin HCL nr. 93/27.02.2023 este însă mai mare, de 30.270 metri pătrați, într-o zonă mixtă unde sunt permise locuințe, comerț și servicii. Practic, magazinul apare într-un areal cu potențial ridicat de densificare, unde presiunea pe infrastructură este deja în creștere: imobiliarii au proiecte pentru blocuri înalte în zonă, cum ar fi Comat Tower.
Clădirea propusă are o amprentă la sol de 5.060,71 metri pătrați, dintre care aproape 4.900 de metri pătrați sunt la parter, iar restul la un etaj parțial. Suprafața utilă totală ajunge la 6.710,28 metri pătrați, ceea ce plasează viitorul Kaufland în categoria marilor centre comerciale din oraș. Regimul de înălțime este parter plus un etaj parțial, iar înălțimea maximă va fi de aproximativ 12 metri.
Proiectul include o parcare cu 210 locuri, un indicator esențial pentru impactul asupra traficului. Un astfel de hipermarket generează zilnic un flux consistent de clienți, livrări și aprovizionări, ceea ce înseamnă, în mod realist, mii de deplasări auto într-o zonă deja aglomerată.
Indicatorii urbanistici arată că investiția se încadrează în limitele aprobate: POT de 23,64%, sub pragul maxim de 35%, și spații verzi de peste 6.300 de metri pătrați, adică 31,32% din teren. Din punct de vedere tehnic, proiectul respectă regulile. Problema apare însă la infrastructură.
Autorizația menționează explicit că sensul giratoriu necesar pentru accesul în viitorul magazin „se va autoriza ulterior”. Cu alte cuvinte, hipermarketul a primit undă verde, dar soluția rutieră care ar trebui să preia traficul generat nu este încă aprobată și nici realizată. Într-o zonă precum Dacia, conectată direct la Păcurari și una dintre cele mai circulate ieșiri din oraș, acest detaliu devine esențial.
În paralel, documentul impune condiții stricte pentru execuție, inclusiv organizarea șantierului exclusiv în incintă, fără blocarea circulației publice, și măsuri pentru reducerea prafului și noroiului, având în vedere lucrările de decopertare. Recepția finală a investiției va putea fi făcută doar după finalizarea lucrărilor de deviere a rețelelor edilitare, însă pentru infrastructura rutieră principală nu există, deocamdată, un calendar clar.
Proiectul din Dacia nu este unul izolat. În acest moment, Kaufland operează deja 6 magazine în municipiul Iași, amplasate în zone-cheie precum Tudor Vladimirescu, Alexandru cel Bun, Nicolina, Păcurari, Tătărași și Galata. Odată cu unitatea din Dacia, rețeaua va ajunge la 7 magazine, iar planurile nu se opresc aici.
În zona Moldomobila există un proiect comercial în pregătire, iar pentru capăt CUG lucrările au început deja. Dacă aceste proiecte vor fi implementate, Iașul poate ajunge în următorii ani la 9 magazine Kaufland, ceea ce înseamnă o acoperire aproape completă a orașului de către acest retailer.
Această expansiune rapidă confirmă potențialul economic al Iașului, dar scoate în evidență și o problemă recurentă: dezvoltarea comercială avansează mai repede decât infrastructura. Cazul Kaufland din Dacia este relevant tocmai pentru că pune față în față două realități – o investiție de peste 6.700 de metri pătrați, cu 210 locuri de parcare, și o soluție de trafic lăsată pentru „mai târziu”.
Într-un oraș în care aglomerația devine deja o constantă zilnică, întrebarea nu mai este dacă astfel de investiții sunt necesare, ci dacă administrația reușește să pregătească din timp infrastructura care să le susțină. Pentru că, în lipsa acesteia, fiecare nou proiect riscă să adauge încă un punct de blocaj pe harta orașului. (Doru Mihuleac)
Citește și:
Comentarii
Ultima oră
Te-ar interesa și
Articole recente
Ai un pont pentru noi?
Trimite-ne informația rapid și confidențial. O verificăm și revenim.
Scrie-ne pe WhatsApp