Moștenire transformată în cartier: o familie din Iași vrea să construiască 24 de vile în Bucium | FOTO

Ziarul de Interes

4 min de citit

O familie din Iași încearcă să transforme un teren moștenit într-un nou cartier de locuințe din zona Bucium. Proiectul de introducere în intravilan și parcelare pentru construirea a 24 de vile urmează să fie analizat și supus votului în ședința Consiliului Local din 27 februarie.

Terenul a fost lăsat moștenire soției și fiicelor de capul familiei Șerbănescu, decedat în anul 2019. Moștenitorii – Ungurean Tereza Lorelai, Șerbănescu Francisc Alexandru și Șerbănescu Cornelia – au inițiat un Plan Urbanistic Zonal pentru introducerea terenului în intravilan și dezvoltarea unei zone de locuințe individuale, locuințe colective și funcțiuni conexe. Amplasamentul se află în extravilanul Bucium, T137, cu front la strada Dealul Bucium. Înălțimea maximă admisă a clădirilor este de 11,50 metri la cornișă, corespunzătoare unui regim D+P+2 etaje, măsurată de la cota cea mai înaltă a terenului natural.

Proiectul datează din decembrie 2020 și urmărește introducerea în intravilan a unei suprafețe aflate în prezent în afara zonei construibile, în vederea realizării unui ansamblu rezidențial. Accesul în zona studiată ar urma să se facă din șoseaua Bucium (DN24), strada Plopii Fără Soț și strada Dealul Bucium, artere existente cu un profil carosabil de 7 metri. De asemenea, este prevăzută o stradă de acces limitrofă amplasamentului pe latura de sud, cu profil de 7 metri, din care 4 metri balast.

Memoriul de prezentare arată că lucrarea urmărește „realizarea unei compoziții coerente din punct de vedere urbanistic și configurarea unei estetici a ansamblului compozițional în zona studiată”, iar propunerile vizează organizarea funcțională, estetică și tehnică a zonei și integrarea acesteia în contextul urbanistic existent. Documentația fundamentează necesitatea introducerii în intravilan prin raportare la prevederile Planului Urbanistic General al municipiului Iași, întocmit în 1997, care prevede extinderea intravilanului pentru a răspunde cererii de terenuri pentru locuințe.

Zona în care se află terenul este situată în extravilan, la nord de limita propusă prin PUZ HCL 136/2014, urmând să fie lotizată și echipată cu utilitățile necesare pentru transformarea într-o zonă de locuire. În urma reconstituirii dreptului de proprietate, terenul a revenit familiei care dorește acum valorificarea lui prin dezvoltare imobiliară.

Pentru ca parcelele să devină construibile, documentația prevede obligativitatea asigurării accesului dintr-o cale publică sau privată ori prin servitute de trecere legal instituită, cu o lățime minimă de 3,50 metri și o lungime de maximum 30 de metri. Accesul trebuie să permită intervenția mijloacelor de stingere a incendiilor și a mijloacelor de transport grele.

În cadrul documentațiilor pentru autorizația de construire va fi necesar un plan de sistematizare verticală a întregii zone. Acesta trebuie să asigure scurgerea apelor pluviale de-a lungul străzilor de categoria a II-a, realizarea acceselor cu trepte și rampe care să permită intervenția pompierilor, limitarea înălțimii treptelor exterioare la maximum 15 cm și asigurarea pantelor pentru scurgerea apelor de pe platforme pietonale și carosabile. Terasarea terenului și realizarea zidurilor de sprijin trebuie să respecte prevederile Codului Civil, astfel încât apele pluviale să nu fie evacuate pe proprietățile vecine. Panta terenului din interiorul loturilor va urca spre stradă sub un unghi de minimum 2%, iar suprafețele betonate mari sunt interzise în afara circulațiilor adiacente construcțiilor, fiind limitate la sub 50% din suprafața terenului.

Regulamentul propus prevede că toate clădirile vor avea parcaje și garaje în interiorul loturilor. Garajele pot fi amenajate la demisol sau parter ori pot fi construite separat, însă garajele izolate trebuie amplasate dincolo de limita posterioară a clădirii. Nu este permisă realizarea garajelor în fața sau lateralul clădirilor.

Din punct de vedere arhitectural, documentația prevede ca aspectul clădirilor să exprime caracterul funcțiunii și să se armonizeze cu vecinătățile. Volumele vor fi simple, iar fațadele laterale și posterioare vor fi tratate la același nivel cu cea principală. Finisajele exterioare vor putea fi realizate din tencuieli, cărămidă aparentă, piatră sau lemn. Sunt interzise imitațiile stilistice după arhitecturi străine zonei, pastisele și utilizarea improprie a materialelor. (Anton Farcaș)