Urmează prescripția? Verdict amânat în dosarul cumătrei lui Chirica, finul lui Alexe și șefi ai Poliției Locale

Unul dintre cele mai cunoscute dosare de urbanism instrumentate de DNA la Iași se apropie de o soluție în primă instanță, la aproape un deceniu de la primele fapte cercetate. Tribunalul Iași a amânat pronunțarea pentru 23 octombrie 2026 în procesul în care au fost trimiși în judecată foști și actuali oameni din conducerea Poliției Locale Iași, un registrator de la Cadastru și beneficiara unor construcții despre care procurorii anticorupție susțin că au ajuns la 159 de apartamente, deși autorizațiile permiteau construirea a numai 24.

Dosarul are însă și o importantă miză legată de prescripție. O analiză publicată la sfârșitul anului trecut, realizată pe baza rechizitoriului și a termenelor prevăzute de legislația penală, arăta că unele dintre acuzații ajunseseră deja la termenul de prescripție, iar ultimele ar fi urmat să se prescrie în primăvara acestui an. Instanța este cea care va stabili însă, prin soluția pe care o va pronunța, efectele juridice ale trecerii timpului în cazul fiecărei acuzații și al fiecărui inculpat.

Personajele dosarului sunt bine cunoscute în administrația ieșeană. Georgel Grumeza era, la momentul faptelor, director executiv adjunct al Poliției Locale Iași. Adrian Hrițcu ocupa aceeași funcție, în timp ce Mihaela Tulică conducea Serviciul Control Urbanism și Afișaj Stradal, una dintre structurile-cheie în verificarea construcțiilor din municipiu. Andrei Valentin Spînu era polițist local, iar Ionel Panainte lucra ca registrator la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași. În același dosar a fost trimisă în judecată și Anca Elena Condurache, beneficiara certificatelor care fac obiectul anchetei.

Dosarul a atras atenția și prin relațiile personale ale unor inculpați cu două dintre cele mai importante personaje politice ale Iașului. Mihaela Tulică este cunoscută în spațiul public drept cumătra primarului Mihai Chirica, acesta fiind nașul unuia dintre copiii familiei Tulică.. Presa locală a relatat că aceasta și soțul ei, Mircea Tulică, fost șef al Jandarmeriei Iași și ulterior cadru de conducere administrativă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, au și investiții imobiliare în Cârlig și Schitu Duca.

Ionel Panainte, registratorul OCPI trimis în judecată în cauză, este prezentat în mai multe investigații jurnalistice drept finul lui Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași și fost ministru al Mediului. De asemenea, Anca Elena Condurache este cunoscută în mediul imobiliar ieșean. Potrivit rechizitoriului citat de presă, construcțiile vizate de anchetă ar fi fost ridicate și ulterior intabulate folosindu-se documentele despre care DNA susține că au fost emise sau semnate nelegal.

Ancheta DNA pornește de la ceea ce procurorii descriu drept un mecanism folosit pentru obținerea documentelor necesare intabulării unor construcții realizate cu abateri majore față de autorizațiile emise sau chiar fără autorizație.

Potrivit Direcției Naționale Anticorupție, în perioada 18 iulie 2016 – 28 decembrie 2017, cei patru angajați ai Poliției Locale ar fi semnat sau emis cinci certificate de atestare a edificării unor imobile pe numele Ancăi Elena Condurache, deși nu aveau atribuții legale pentru emiterea acestor documente. DNA arată că această competență revenea, potrivit legii, primarului și arhitectului-șef al municipiului.

Patru dintre certificate ar fi fost depuse ulterior la OCPI Iași, iar pe baza lor au fost emise încheieri de intabulare. Procurorii au precizat că registratorii care au efectuat aceste patru operațiuni ar fi acționat fără vinovăție.

Situația este diferită în cazul lui Ionel Panainte. DNA susține că, pe 12 februarie 2018, registratorul și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu și ar fi admis intabularea unui imobil D+P+2E+M, cu o suprafață construită desfășurată de 2.110 metri pătrați, deși lucrările ar fi fost realizate fără autorizație de construire. Documentația avea la bază cel de-al cincilea certificat vizat de anchetă.

Una dintre construcțiile intens analizate în dosar este cea de pe strada Aurel Vlaicu nr. 49-51. Potrivit datelor din rechizitoriu publicate în presă, imobilul ar fi fost intabulat în baza documentelor contestate de DNA, deși pentru lucrările respective procurorii susțin că nu exista autorizație de construire. Ionel Panainte este acuzat că a admis documentația de intabulare.

Dimensiunea cazului apare cel mai clar în cifrele centralizate chiar de procurorul de caz. Pentru cele patru imobile analizate fuseseră autorizate, potrivit rechizitoriului, 24 de apartamente și aproximativ 2.700 de metri pătrați construiți. În realitate, DNA susține că s-ar fi ajuns la 159 de apartamente și aproximativ 8.947 de metri pătrați.

„În urma demersurilor menționate mai sus, inculpata, beneficiară a certificatelor respective, ar fi construit în mod nelegal 159 de apartamente în loc de 24, pentru cât avea autorizație”, au arătat procurorii DNA la momentul trimiterii dosarului în judecată.

Acuzațiile diferă de la un inculpat la altul. Georgel Grumeza a fost trimis în judecată pentru infracțiuni legate de uzurparea funcției și participație la abuz în serviciu. Adrian Hrițcu a fost acuzat de uzurparea funcției și complicitate la abuz în serviciu. Mihaela Tulică este judecată pentru acuzații similare, inclusiv complicitate la abuz în serviciu, iar Andrei Valentin Spînu a fost trimis în judecată și pentru fals intelectual în formă continuată. Ionel Panainte este acuzat de abuz în serviciu, iar Anca Elena Condurache este judecată în legătură cu beneficiul pe care procurorii susțin că l-ar fi obținut prin documentele respective.

Procesul a început după trimiterea în judecată din octombrie 2022, însă faptele cercetate sunt mult mai vechi, din perioada 2016-2018. Presa locală relata la finalul anului 2025 că dosarul acumulase numeroase termene și că schimbarea completului de judecată provocase inclusiv reluarea procedurilor. Aceeași analiză indica faptul că termenele de prescripție pentru acuzațiile reținute în rechizitoriu se întindeau până în primăvara anului 2026.

Tocmai de aceea, soluția pe care Tribunalul Iași o va pronunța pe 23 octombrie este importantă nu doar în privința acuzațiilor formulate de DNA, ci și pentru a vedea în ce măsură trecerea anilor a influențat răspunderea penală în unul dintre cele mai răsunătoare dosare de urbanism ale Iașului.

Până la pronunțarea unei hotărâri definitive, toate persoanele trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție, precizare făcută și de DNA la momentul anunțării rechizitoriului.

Alexandru Damian

Citește și:

14 vecini s-au opus proiectului cu spălătorie din CUG: „Strada va fi sufocată de mașini”

Dosarul „Flux”, suspendat la Curtea de Apel. Procesul în care Mihai Chirica a fost achitat așteaptă o decizie a Înaltei Curți