Cartierul de pe platforma industrială Terom se naște greu. Asociații se ceartă, vecinii contestă proiectul, iar Primăria s-a spălat pe mâini

Primăria Iași a încheiat, pe 21 octombrie 2026, etapa de informare și consultare a publicului pentru viitorul cartier de pe fosta platformă industrială Terom, deși proiectul este contestat atât de unul dintre asociații firmelor implicate, cât și de proprietari din vecinătate. Raportul municipalității, care cuprinde 131 de pagini, scoate la iveală neînțelegeri între oamenii de afaceri, un proces la Tribunalul Iași și dispute privind accesul la terenuri. Cu toate acestea, administrația consideră procedura de consultare finalizată, iar documentația urbanistică își continuă traseul către aprobare.

Viitorul cartier este propus pe o suprafață de 126.546 de metri pătrați, aproximativ 12,65 hectare, pe Calea Chișinăului nr. 29. Proiectul prevede zeci de tronsoane de blocuri, majoritatea cu înălțimi de până la 12 etaje, unele de 15 etaje și un turn care ar putea ajunge la 22 de etaje și 75 de metri. Sunt incluse și birouri, magazine, spații pentru servicii medicale, învățământ, cazare, agrement și parcări subterane și supraterane.

În spatele investiției se află trei societăți. Iași City Centre îi are printre acționari pe oamenii de afaceri Michael Nseir, Zaharia Schrotter și italianul Giuseppe Fiabane. Prima deține pachetul majoritar, în timp ce Schrotter are o participație de aproape 35%, potrivit datelor publicate anterior despre structura societății. Grand PVD Impex este deținută de Mariana Fechet, iar Izo Construct Trading îi are ca asociați, în cote egale, pe Cristian Opria, Aurel Popică și Vasile Țucă.

Tocmai în interiorul ultimei societăți a izbucnit conflictul care a ajuns și în instanță.

Un asociat nu vrea să-și vadă terenul inclus în viitorul cartier

Izo Construct Trading deține una dintre parcelele incluse în proiect, identificată prin numărul cadastral 157248. Spre deosebire de alte terenuri de pe fosta platformă Terom, aici există încă activități economice și construcții folosite de societate. Firma activează în domeniul lucrărilor de construcții, iar în 2025 a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 8,27 milioane de lei și 33 de angajați.

Unul dintre cei trei asociați se opune implicării firmei în dezvoltarea imobiliară. În opinia sa, transformarea terenului industrial într-o zonă de locuințe ar putea afecta activitatea societății, inclusiv prin eventuale demolări ale construcțiilor existente.

Conflictul a devenit oficial pe 17 octombrie 2025, când doi dintre asociați, reprezentând împreună 66,67% din capitalul social, au votat pentru continuarea procedurilor de obținere a planului urbanistic zonal. Al treilea asociat s-a opus, iar ulterior a deschis dosarul nr. 5617/99/2025 la Tribunalul Iași, solicitând anularea hotărârii și a procesului-verbal al adunării.

În cererea depusă instanței, acesta susține că votul a fost exprimat fără prezentarea completă a documentației. „Votul s-a realizat în necunoștință de cauză, supunându-se la vot o documentație de urbanism care nu a fost prezentată nici cu ocazia convocării și nici ulterior, nici până la momentul exprimării votului”, se arată în acțiunea judiciară.

Reclamantul consideră că societatea riscă să fie prejudiciată, deoarece terenul pe care îl deține ar urma să primească o altă destinație, fără să existe o înțelegere clară asupra continuării activității industriale și asupra modului în care ar putea fi valorificată proprietatea.

Conducerea Izo Construct Trading respinge însă aceste susțineri. Într-un răspuns transmis municipalității pe 24 octombrie 2025, reprezentanții firmei afirmă că asociatul contestatar cunoștea intențiile de dezvoltare imobiliară încă din 2023.

Potrivit societății, propunerea venită din partea Iași City Centre fusese discutată între toți cei trei asociați, care și-ar fi exprimat atunci acordul verbal pentru participarea la demersurile urbanistice. Mai mult, conducerea Izo susține că Zaharia Schrotter a transmis informații despre proiect prin WhatsApp, inclusiv certificatul de urbanism și avizul de oportunitate, în perioada 2023–2025.

În aceeași adresă, reprezentanții firmei explică faptul că nu considerau necesară adoptarea unei hotărâri a adunării asociaților doar pentru solicitarea certificatului de urbanism și inițierea planului urbanistic. O decizie formală a fost luată ulterior, după apariția neînțelegerilor.

Prin urmare, cele două părți prezintă versiuni diferite asupra modului în care a început colaborarea. Asociatul contestatar susține că nu și-a dat acordul în condițiile necesare, în timp ce conducerea firmei afirmă că acesta fusese informat și acceptase inițial proiectul.

Promisiunea unui drum a adâncit conflictul

O altă nemulțumire privește accesul la terenul Izo Construct Trading. Asociatul care contestă proiectul susține că parcela societății nu are ieșire legală directă la un drum public și că includerea ei în viitorul ansamblu nu poate rezolva automat această problemă.

Pentru a-și susține poziția, acesta a depus la Primărie un memoriu întocmit de un specialist în cadastru și cartografie. Documentul arată că terenul nu beneficiază de o cale de acces juridică și fizică directă la drumul public și că nu există o servitute de trecere înscrisă în cartea funciară, potrivit verificărilor prezentate.

Contestatarul solicită reglementarea unui acces auto cu o lățime de minimum 7 metri și a unui acces pietonal de minimum 1,5 metri.

În dosar apare și o declarație autentificată la notar pe 17 octombrie 2025, prin care reprezentantul Iași City Centre își asumă demersurile necesare pentru asigurarea accesului la drumul public. Asociatul nemulțumit consideră însă că o asemenea promisiune nu oferă aceleași garanții precum constituirea efectivă a unei servituți de trecere.

Conducerea Izo Construct susține, în schimb, că problema a fost clarificată prin angajamentul notarial și că proiectul urbanistic trebuie să continue.

Documentele mai fac referire la un litigiu mai vechi, dosarul nr. 12973/245/2023, privind drepturi de servitute pe terenuri din zona fostei platforme industriale. Reprezentanții Izo precizează însă că acest proces privește alte două parcele, neincluse în suprafața reglementată prin actualul proiect, și resping ideea că litigiul ar împiedica aprobarea planului urbanistic.

Nici vecinii de la Egros nu sunt de acord cu proiectul

Nemulțumirile nu se limitează la asociații Izo Construct. Societatea Egros Trade, care deține proprietăți în vecinătatea viitorului cartier, a transmis Primăriei că se opune soluțiilor de circulație prevăzute în documentație.

Compania este deținută de Caterina Delcea, Cristian Delcea și Ghesto Invest, societate controlată de omul de afaceri Bogdan Gheorghiu. Familia Delcea și Gheorghiu sunt implicați, la rândul lor, în afaceri imobiliare și în administrarea complexului comercial Egros. În aceeași zonă este pregătită și o altă dezvoltare rezidențială, pe aproximativ șapte hectare.

În noiembrie 2025, după ce a primit notificarea municipalității, Egros Trade a comunicat că nu acceptă configurația drumurilor propuse pentru noul cartier. „Nu suntem de acord cu documentația de urbanism de tip PUZ 652/2025 […] deoarece în documentația studiată sunt prevăzute căi de acces/degajări ale traficului, care încalcă proprietatea S.C. Egros Trade S.R.L.”, se arată în adresa companiei.

Societatea a anexat planșe urbanistice pentru a indica zonele contestate. Obiecțiile privesc felul în care investitorii intenționează să organizeze intrările, ieșirile și circulația în interiorul viitorului ansamblu, într-o zonă unde coexistă încă activități comerciale, industriale și proiecte rezidențiale.

În raportul final al Primăriei nu este consemnată retragerea opoziției Egros Trade.

După mai bine de un an, Primăria a încheiat consultarea publică

Documentația urbanistică a fost afișată pe site-ul Primăriei Iași la 8 august 2025, iar dezbaterea publică a avut loc pe 25 septembrie 2025. Au urmat contestații, corespondență între proprietari și administrație, documente depuse la instanță și noi solicitări transmise în cursul anului 2026.

Între timp, proiectul a parcurs și procedura de evaluare de mediu. În urma dezbaterii organizate pe 22 mai 2026, Direcția Județeană de Mediu Iași a emis un aviz favorabil, consemnând că în acea procedură nu au fost înregistrate observații ale publicului. Situația este diferită de consultarea urbanistică desfășurată de Primărie, unde au fost depuse obiecțiile proprietarilor.

Pe 21 octombrie 2026, Direcția Arhitectură și Urbanism a finalizat raportul de informare și consultare a publicului, înregistrat cu numărul 141933. Documentul este asumat de arhitectul-șef al municipiului Iași, Alexandru Florin Mustiață. „Această etapă a fost finalizată și s-a demarat circuitul legal de avizare”, se precizează în concluzia raportului, municipalitatea apreciind că au fost respectate procedurile de informare și consultare.

Închiderea consultării nu înseamnă însă că toate disputele au fost soluționate și nici că investitorii pot începe construcția blocurilor. Planul urbanistic trebuie să parcurgă procedurile de aprobare, iar pentru începerea lucrărilor vor fi necesare autorizațiile de construire.

Deocamdată, proiectul celor trei societăți merge înainte pe hârtie, în timp ce între unii dintre proprietarii implicați continuă neînțelegerile privind folosirea terenurilor și accesul la drumurile publice. După mai bine de un an de proceduri, fostul combinat Terom este mai aproape de transformarea într-un cartier rezidențial, dar conflictele care însoțesc investiția arată că această reconversie nu este deloc simplă.

Andra POPESCU