SCANDAL la Primărie pentru hotelul de la Moara de Foc. Fără susținere în comisii, investitorul și-a retras din timp proiectul de pe ordinea de zi

Proiectul imobiliar propus de SC Indiana SRL pe terenul fostului restaurant „Moara de Foc”, din strada Păcurari nr. 167A, a fost retras în ultimul moment de pe ordinea de zi a Consiliului Local Iași de ieri, după ce nu a avut susținere în comisiile de specialitate. În Comisia de urbanism, unde proiectul a fost analizat timp de aproximativ o oră și jumătate, documentația a primit patru abțineri și două voturi împotrivă. Singurul consilier care părea dispus să voteze favorabil a fost Vasile Pușcașu, șeful Comisiei de Urbanism și liderul grupului AUR.

Discuțiile au fost în contradictoriu între arhitectul proiectului, Dragoș Ciolacu, însoțit de beneficiarul Marian Crețu, și vecinii din clădirile de pe strada Păcurari, unde funcționează mai multe firme ale căror proprietari se opun investiției. Schimbul de replici a fost unul acid, fiind nevoie în mai multe rânduri de intervenția consilierilor locali pentru a calma spiritele.

În cadrul dezbaterilor au fost ridicate două probleme majore. Prima ține de distanța foarte mică față de clădirile vecine, în condițiile în care pentru realizarea fundației ar urma să se sape extrem de aproape de imobilele existente, practic construcțiile urmând să fie aproape lipite. A doua problemă vizează modul de calcul al indicatorilor urbanistici. S-a reclamat folosirea unor unități volumetrice diferite, care nu permit determinarea corectă a coeficientului de utilizare a terenului (CUT).

Mai mult, atunci când s-au cerut explicații privind valoarea CUT de 3,9, arhitectul beneficiarului și arhitectul-șef al primăriei, Alexandru Mustiață au oferit explicații contradictorii. În același timp, s-a subliniat că nu există un text de lege care să impună ca reconversiile să atingă coeficienți maximi, iar în cazul acestui proiect fusese deja acceptată o majorare de la un CUT inițial de 0,9 la 1,8, ceea ce face dificil de justificat o nouă creștere până la 3,9, în condițiile în care valoarea maximă este 4.

După aflarea rezultatului din comisie, beneficiarul Marian Crețu s-a întors în sală, deși nu fusese invitat, și a reproșat consilierilor că proiectul este unul bun, dar nu a fost votat. Tensiunile dintre cele două tabere – contestatari și afaceristul Crețu au continuat și în această fază, pe fondul unor discuții deja aprinse în timpul ședinței.

Situația s-a repetat și în Comisia juridică, unde proiectul nu a primit niciun vot favorabil, fiind consemnate doar abțineri și voturi împotrivă.

La momentul dezbaterilor din comisii – în jurul orei 12 la urbanism și aproximativ 14:30 la comisia juridică – proiectul nu fusese retras de pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Local. Retragerea a venit ulterior și este considerată un artificiu administrativ: în cazul în care proiectul ar fi fost supus votului în plenul de ieri și respins, beneficiarul ar fi fost nevoit să reia întreg traseul documentației, procedură care ar fi durat luni de zile. Prin retragere, proiectul poate fi reintrodus pe ordinea de zi într-o ședință viitoare.

Proiectul de la „Moara de Foc” are o istorie complicată. Documentația urbanistică a fost depusă încă din 19 decembrie 2019, iar de atunci a fost blocată de numeroase sesizări și plângeri ale vecinilor. Investiția propusă vizează un ansamblu hotelier și rezidențial pe un teren de aproximativ 2.943 de metri pătrați, cu indicatori urbanistici ridicați: regim de înălțime 2S+P+M+9E, înălțime maximă de 35 de metri, POT de 50% și CUT de 3,9.

Opoziția locatarilor a apărut încă din fazele timpurii ale proiectului. În 2021, Asociația de Proprietari Bloc 594 a consemnat oficial că „proprietarii asociației nu sunt de acord cu ridicarea acestor structuri”, invocând riscuri legate de apropierea construcției, afectarea structurii de rezistență a blocului, desființarea locurilor de parcare, umbrirea apartamentelor și aglomerarea traficului.

Sesizări similare au fost depuse și de proprietarii din Păcurari nr. 145, care au reclamat lipsa unui studiu de impact asupra clădirii lor. „Nu s-a întocmit un studiu de impact asupra imobilului nostru (…) acest proiect ne va afecta direct siguranța clădirii”, au transmis aceștia, arătând că distanța dintre construcții ar fi de aproximativ 4 metri.

Și societatea Dental Care SRL a contestat proiectul, atrăgând atenția asupra modificării regimului urbanistic al zonei și asupra reducerii distanțelor față de limita de proprietate până la aproximativ 65 cm, ridicând inclusiv probleme legate de respectarea Codului Civil.

La aceste acuzații a răspuns arhitectul Dragoș Ciolacu, care a susținut că documentația respectă legislația. „PUZ-ul întocmit este în sine un studiu de impact asupra vecinătăților (…) soluția urbanistică propusă va genera un impact pozitiv asupra zonei”, a transmis acesta, adăugând că investiția va elimina o construcție veche și o va înlocui cu servicii moderne.

Referitor la disconfortul generat de șantier, arhitectul a admis că acesta există, dar a precizat că „există reglementări legale foarte precise” pentru limitarea efectelor, iar în privința structurii clădirilor vecine a afirmat că „este imposibil ca o nouă inserție să afecteze alte structuri”, datorită verificărilor tehnice obligatorii.

Pe tema locurilor de parcare, proiectantul a susținut că nu vor fi desființate locuri existente și că investitorul s-a angajat să amenajeze șase locuri noi și să lărgească o alee carosabilă la 7 metri. În privința traficului, a recunoscut că intersecția se va aglomera, dar a arătat că soluțiile avizate ar urma să fluidizeze circulația.

În același timp, tonul răspunsurilor a devenit mai dur, arhitectul afirmând că unele sesizări „dovedesc rea voință și dezinteresul pentru buna vecinătate”, iar investitorul ar fi acceptat anterior doleanțele vecinilor.

Primăria Iași a consemnat în Raportul de informare și consultare a publicului din 2023 amploarea opoziției, fiind înregistrate numeroase sesizări încă din 2020 și 2021, care vizau, printre altele, legalitatea documentației, înălțimea clădirii, apropierea față de imobilele existente, riscurile structurale, traficul și calitatea vieții. În ciuda acestor obiecții, instituția a considerat etapa de consultare încheiată și a demarat circuitul de avizare al PUZ-ului.

De cealaltă parte, investitorul Marian Crețu susține că proiectul a fost blocat ani la rând fără motive reale. „Acele plângeri le-a rezolvat arhitectul, nu erau întemeiate (…) am deja șapte ani de când mă chinui să fac proiectul, dar nu am reușit. Am pierdut și bani, fonduri europene”, a declarat acesta.

Dosarul are și o componentă juridică aparte: terenul aparține societății MOLDO IMOBILIS SRL, iar dreptul de superficie este deținut de Indiana SRL, ambele firme fiind reprezentate de același administrator, Marian Crețu. Dreptul de superficie este constituit pe 99 de ani.

Doru Mihuleac

Citește și:

Dezvoltatorii bat în retragere înainte de votul de astăzi: hotelul de la Moara de Foc și un cartier din Bucium, scoase de pe ordinea de zi

Bloc cu 12 etaje ridicat lângă pasajul Băncilă. Constructorii, doi moldoveni de peste Prut

FOTO | Afaceristul Gheorghe Achiței va ridica trei turnuri în spatele Lidl Canta, pe una dintre cele mai aglomerate străzi din Iași

Culisele din CL Iași: cum a obținut un afacerist PUZ pentru un imobil în Cantemir. Plenul a votat și scumpiri la salubritate și tarifele din piețe